Page 8 - Bunul_Econom_1902_10
P. 8
Pag- 6 BU NU L ECONOM Nr. 10
NOUTĂŢI şinos, a fost scăpat de moarte. Părechia fu mitatele nordice ale Ungariei. Ei blastămă
citului bărbat «tradus» în mod atât de ru
pe-agenţii, cari i-au înşelat să meargă la
gară a dus însă cu sine şi 140 cor. de-ale America, unde de pun Noemvrie n'au mai
tradusului şi astfel la insinuarea acestuia fe căpătat de lucru. Numai după-ce şi-au,ză-
S tim a ţii d o m n i abonenţi a i f o ii
riciţii amc.resaţi sunt cercetaţi. logit acasă tot ce au avut, au putut se ca
n oastre, ca ri în că n u şi-a u reîn o it * pete suma de bani necesară, ca să se poată
abonam entele, precu m şi cei-ce m a i Gendarmi ucigaşi. O foaie din Zagrab reîntoarce acasă. '
resteaxă p e an u l trecut, su n t ru g a ţi aduce ştirea, că în comuna St.-Ivan doi gen- *
darmi au .omo ît pe un ţăran, venit de cu Om mort de boala de gură a vitelor.
a g răbi cu trim ite re a lor, ca se n u
rând din Am< rica, luându-i apoi banii în Sculptorul Nagy din Budapesta avea să facă
fim s iliţi a în treru p e expedarea re
sumă de 4000 cor. Ucigaşii au fost prinşi. o statuă, care să represinte pe un cioban
g u la tă a f o ii. ungur cum îşi duce turma la adăpat. Nagy,
* Banii s’au găsit la ei.
*
după obiceiul multor domni, dar mai ales
In sinodul protopresbiteral al tractului Socrul Europei. Cel mai bătrân dintre doamne, cari sărută câte dobitoace, ce le ţin
Orăştiei, ţinut Sâmbăta trecută, s’au censu- toţi domnitorii europeni este regele Dane prin odăile lor, a sărutat oaia bolnavă. Ur
rat listele electorale privitoare la alegerea marcei, numit socrul. Europei, fiindcă e în marea a fost, că ş ’a molipsit şi el şi a murit
membrilor mireni, aflându-se de bune., S’a cuscriri cu aproape toate curţile domnitoare. după chinuri grozave,
cetit apoi raportul general despre mersul a- In 8 Aprilie împlineşte 85 de ani. Cu oca- *
facerilor tractuale din a. trecut, anume des siunea aceasta se vor aranja mari sărbări în Un agent de emigrare prins. Poliţiei
pre numărul sufletelor, caşurilor de moarte, capitala Danemarcei, la cave vor lua parte din S biiu ii era bine cunoscut, că în acest
naşterilor, trecerilor religionare, numărul pa- o mulţime de oaspeţi înalţi străini. oraş este un om, care se ocupă cu mijloci
rochiilor şi parodiilor, al şcoalelor şi învă * , rea de emigrare la America. Acum a-a suc
ţători or. Stjţrea bisericilor şi a şcoalelor a Cu sânge rece- Monte Carlor ear’ are o ces să-’l prindă chiar când voia să expedeze
arătat creştere. Raţiociniul anului trecut şi jertfa proaspătă. Unul dintre cartofori, după-ce 7 ţărani din Gurarîu, 4 din Nucet şi 1 dm
budgetul celui vhtcr s’au aprobat. Pe urmă ’şi-a perdut toate paralele, a scos un revol Orlat. Agentul e Daniel Rthner, care are
s’a făcut întregirea comit, protopresbiteral în ver, şi s’a sinucis, chiar lângă masa de joc. cârcimă în strada Sării. El sta în legătură
persoanele dlor: Ion Popovici şi Nic. Maniu, Pe un moment jocul a fost sistat, dar’ în- cu agentul de navigaţiune F. Missler din Brema,
preoţi, Const. Baicu, Silviu Demian, Nicolae dată-ce cadavrul mortului a fost scos afară, dela care căpăta pentru fiecare emigrat o
Fer, mireni; în epitropie s’au ales Nicolau ceialalţi partneri au continuat cu sânge rece, taxă, afară de aceea trebue să-’i plătească fie
And eiu, Ioan Botean, preoţi şi I. Fleşeriu. ca şi când nu s’ar fi întâmplat absolut nimic. care câte 8 cor. şi de bună seamă, că şi croitorul,
De asesori tractuali pentru procesele divor- * dela care îşi cumpărau ţăranii hainele nem
ţiale s’au ales Ioan Popoviciu şi Nicolau Datoria României. După o statistică a ţeşti, îi plătea ceva. Cei 4 ţărani din Nucet
Andreiu, preoţi, ear de defensor Dr. A. Vlad. ministerului de finanţe al României şi direc plecaseră deja, dar' ceialalţi au fost opriţi în
ţiei contabilităţii statului, publicată în „Cro gara din Sibiiu. La ei au aflat 1970 coroane,
* *■
nica", datoria întregei ţări a fost la 31 cari li-s’au luat şi s’au dat oficiului pretorial.
Tîrgul de vite din Orăştie ţinut în zi
Septemvrie 1901 în resumat următoarea: Li-s’au luat şr biletele de -vapor şi toate hâr
lele de 11 şi 12 1. c. a fost bine cercetat.
a) Statul . . . . . . 1,413.339:385.35 tiile. Paşapoarte nu aveau. Cârcimarul va fi
Vitele s’au vândut cu preţ precumpănitor,
b) Cassa pensiunilor civile 764.836.40 aspru pedepsit.
preferite au fost în genere vitele roşii şi de
c) Judeţele . . . . . . 14.549.320.08
soiu ales. Boii graşi s’au plătit foarte bine, Sub roatele trenului. Din Mediaş se
d) Comunele urb. reşedinţe 43 362.754.41
ceea-ce servească de învăţătură economilor scriu următoarele: In 27 Febr. a. c. la 10
e) Corn. urbane nereşedinţe 2.008.564.63
de vite a prăsi nutreţuri artificiale, cari spre ore a. m., tocmai pe când trenul accelerat
scopul îngră erii vitelor sunt mai potrivite f j Comunele rurale . . . . 1068.997.21 mergea pe linia spre Braşov (jum, chim, de
gj Stabilim, de binefao re 7.490.610.33
ca nutreţurile naturale. Economii nositri s’au parte de staţiunea Mediaşului) o fată de Sas
Total 1,482.584.468.31
îndatinat a îngrăşa vitele adeseori cu bucate, cu numele M. Lang s’a aruncat înaintea tre
ceea-ce îi costă foarte mult şi e mai con cari împărţiţi la 6.000.000 locuitori ar veni nului, care a rupt-o în bucăţi; s’a aflat la ea
sult a face economie în acelea, decât a le câte 247 lei 9 bani de cap, însă cum numai o epistolă, în care între a'tele era scris, că
arunca vitelor, deoare-ce primăvara se caută contribuabilii plătesc datoria, pe contribuabil pentru ea vieaţa asta e nimica, şi nu mai
si acelea foarte bine. revine la aproximativ 2500 lei.
• voeşte să trăească.
*
— In 6 Msriie, la 11 ore a, „m. tot la a-
Foamete în Rusia. Din Petersburg se
Societate artistică. Mai mulţi tineri ar celâsi loc ţ ’a aruncat înaintea trenului-om-
depeşează, că tifosul produs de foamete de »
tişti pictori şi sculptori din România s’au nibus un tinăr Sas cu numele Milller, ră
cimează populaţia în mai multe guverna-
grupat în trio societate cu numele «Tineri mânând mutilat în modul cel mai îngrozitor.
mente. La Samara sunt 52 de morţi,
mea artistică», sub înaltul patronaj al A. S. Acesta e al 5-lea cas de felul acestor
*
R. Principesa Maria. Unul din scopurile de sinucideri pe teritorul Mediaşului şi din
Omor. Ni-se scrie : In Cuciu’ata, comit.
căpetenie ale acestei societăţi este de a în Mediaş.
Făgăraş: George Ghişom sen., om bătrân
temeia un curent sănătos artistic în ţeară, de 70 ani, s’a găsit mort aproape de casa
prin aranjări bine îngrijite de eXposiţiuni a- Unde duce beutura. Primarul G. Chiţia
sa, cu o sticlă în care era rachiu. Neştiind
nuale. La 1 Martie se va deschide cea din- din comuna Lupşa (com. Făgăraş) dăinuind
ai sei, că ce poate fi causa, ’l-au îngropat
tâiu exposiţie în palatul Ateneului Român. îh beţie, a rămas mort în cârcimă după masă,
fără multă bătaie de cap. Dar’ fiiul seu
* cu sticluţa în mână.
aflând dela alţii, că de sigur a fost omorît, *
Socrul Şl nora. Muncitorul Brugesz Ist- a ceruri ca să iasă o comisiune de doctori, Răsboiul de independenţă a României.
vân din Cinci-biserici s’a amoresat tun de spre a constata- adevărul. Comisiunea a In anul acesta se împlinesc 25 aşi dela răs-
nevasta feciorului seu. Tinăra noră n’a ră venit în 1 Martie St. n, după două săptă boiul de independenţă a României (1877— 78).
mas nesimţitoare faţă de dragostea socrului mâni dela înmormântare, şi a aflat La mort Din incidentul acesta în România vor avea
seu şi într’o bună dimineaţă s’au decis să cinci coaste rupte şi că a fost sugrumat. loc mari sărbări. Oficerii cari au luat parte
fugă împreună, lucru care astăzi de altfel Acum să caută criminalul. la campania din 77—78, au hotârît, ca .cil..
nici nu este prea neobicinuit. Bărbatul în *
această ocasie să presente M. S. Regelui
şelat chiar de cătră tatăl seu, de supărare De-ale emigrărilor. Săptămâna aceasta Caro! I. în miniatură bateria, care a tras-
s’a spânzurat, dar un vecin a observat a- s’au rentors dela America 100 emigranţi, primul foc în acest răsboiu.
ceasta la timp şi astfel tăind funea nenoro- cari plecaseră înainte cu câteva luni din co
