Page 1 - Bunul_Econom_1902_11
P. 1
A nul III. Orăştie, 22 Ma:rtjp n. 1902. Nr. 11.
H § =
REYISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE $1 COMERCIU
ORGAN AL: „Reusianii Economice din Orăştie 11 şi „Rennionii române de agricnltnră din comitatul Sibiiulni".
A B O N A M E N T E : A P A R E : jj I N S E R Ţ I U N I :
|j se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) In fiecare Duminecă.
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
tură mai mult pentru agricultori, ca ei a se pregăti pomii pentru resâdire, pre
prin nutreţuri cultivate să îngrijască de cum şi modul de retezare al acelora.
Celor-ce voesc a-şi prăsi înşişi pomii,
belşug pentru hrana vitelor lor.
le-a arătat modul de procedare la ocu
Este timpul suprem a face o re-
lare, care este cel mai însemnat si bun.
visuire a uneltelor noastre pentru munca Deoare-ce ne aflăm în ajunul îm
Timpul în cursul lunei Februarie
câmpului, reparând cele, stricate şi a părţirii altoilor, credem a face un bun
a fost cât se poate de anormal. In loc
ne procura altele noue în cas de tre serviciu tuturor cetitorilor noştri, dacă
de iarnă am avut un amestec de timp.
buinţă. Tot acum ne vom îngriji şi de lăsăm să urmeze cele de mai jos.
călduros cu timp de primăvară înain
cumpărarea diferitelor seminţe pentru Referitor la retezarea rădăcinilor e
tată. In ţinuturile de şes ale Ungariei
nutreţ, legumi, etc. In grădina de pomi, de observat, că îndată după-ce prindem
căldura a predominat aşa, încât iarba altoiul în mână şi observăm pe unele
de legumi, în viie, avem mânile pline
de pe păşuni şi livezi a început bi dintre rădăcinile lui vătemături, cu un
de lucru, deci să nu întârziem. Ce pu
nişor a creşte, presărată cu florile plan j cuţit bine .ascuţit să le retezăm fără
tem face astăzi să nu lăsăm pe ziua cruţare. Tot asemenea facem şi cu ră
telor primâvăratice; sâmănâturile de
de mâne, căci nu ştim cum se întoarce dăcinile cele mai groase, de cele subţiri
toamnă s’au desvoltat într’atâta, că âu
vremea şi se nu ne găsască nepregătiţi firoase nu ne atingem, dacă nu sunt
trebuit se fie păscute prin vite, ca ele
pentru campania de lucru de primăvară. vătămate. Tăetura trebue efectuită aşa,
se fie întârziate în creşterea nenaturală; că aceea se vină din jos câtră pământ,
pomii au început a înfldrt*şî «pSdiriea adecă punem cuţitul în partea din jos
neagră a da în verziu. - Locurile mai Dela Reuniunile noastre. a ’râdăcinei, pentru a efectui retezarea,
nisipoase fiind mai svântate, au fost ear nu pe partea deasupra a ei, căci
atunci tăietura, aşezând pomul în pă
sămănate chiar cu orz şi ovăs, eveni
Trimiţendu-ni-se altoile şi trifoiul\ mânt, vine deasupra şi nu se aşează
mente, cari umpleau inima agricultoru
membrii „ Reuniunii Economice(\ cari pe pământ. E bine ca această retezare
lui cu multe speranţe pentru viitor., Nu s’au insinuat la timp pentru a fi îm să se îndeplinească cel puţin cu o zi
tot aşa s’a întâmplat în regiunile mun părtăşiţi de aceste favoruri, prin aceasta ori o jum. de zi înainte, pentru-ca pe
toase, cum este Nordul Ungariei şi în sunt poftiţi a veni şi a-şi ridica nu tăietură să se formeze o peliţă, care
mai decât altoile şi sămânţa pentru care venind în atingere cu pământul umed,
partea cea mai mare a Transilvaniei.
s’au insinuat. Altoile se află la dl înv. nu se mucezeşte.
Ziua căldură, ear noaptea ger pe un
Const. Baicu, economul Reuniunii, de Un lucru mai gingaş si de mare
timp secetos şi rar întrerupt de vre-o unde se pot primi numai decât. Pentru însemnătate este retezarea şi formarea
ploaie rece sau puţină zăpadă: timp membri se vend altoile bucata cu 28 fii. coroanei la pomi. Dela retezarea înţe
cât se poate de rău şi nesănătos, atât Pentru seminţe de trifoiu om lucernâ leaptă a pomilor depinde foarte mult
sămănăturilor noastre cât şi pentru oa se fac insinuările pentru primire la dl trăinicia şi puterea de rodire a acelora.
meni înşişi. cassar al Reuniunii Vaier de Orbonaş Şi nu arare-ori se întâmplă, că prin o
(banca „Ardeleana11). retezare incorectă, un altoiu de bună
In săptămâna din urmă vremea s’a
speranţă să fie pentru totdeauna slutit
întors; se pare că iarna a voit se se Dumineca trecută trimişii „Reu şi nimicit. Deci la răsădirea altoilor,
răsbune. Zăpezi mari alternând (schim niunii Economice din Orăştie<r, secre dacă acelea au câteva crengi, trebue
bând) cu ger iernatic s’au ivit Mugurii tarul Ioan Moţa şi membrul în comitet tăiate resp. retezate cât de scurte, aşa
umflaţi ai pomilor roditori ca şi colţii Ioan Fleşeriu, au ţinut în Pricaz pre ca ochiul sau mugurul din urmă să
legere economică, la care a luat parte vină totdeauna sub tăietură, căci prin
plantelor din sâmănâturile noastre au
un frumos număr de economi, în frunte aceea coroana fiitorului pom devine mai
degerat, — tot semne triste pentru re
cu dnii preoţi şi învăţători. Dl Ioan Moţa largă, mai extinsă. Dacă se observă, că
colta anului present. după-ce a arătat scopul înfiinţării Reu crengile de pe o parte a altoiului sunt
Lipsa de nutreţ pentru vitele noa niunii şi foloasele ei, explică membrilor mai bine desvoltate de cât cele de pe
stre se resimte în toate părţile. In loc chipul cum ea se susţine fără a atinge partea opusă, pentru a regula eircula-
taxele lor, ba din contră le dă înapoi rea sucului resp. pentru restaurarea e-
ca ele se fie bine nutrite, ca fiind în
îndoit şi întreit în altoi, seminţe etc., chilibrului în altoiu, trebue să tăiem de
ajunul fătatului, ear cele de jug se fie
stârue pentru sămănarea cu maşina* ca tot jos creanga cea mai dintâiu dintre
cât se poate în putere pentru munca fiind mai de folos, precum şi a se fo cele mai bine desvoltate. Crengile să
de primăvară ce le aşteaptă, ele se pre- losi de coasă la secerat în loc de se fie lăsate asemenea în proporţia . rădă
sentă cât se poate de rău. O învăţă cere. Dl Ioan Fleşeriu a arătat cum au cinilor, adecă nu prea multe crengi şi
