Page 6 - Bunul_Econom_1902_11
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 11
la acestea premii au să înştiinţeze la ministeru tor al seu. Acesta a scos măseaua, însă nu Iertare sub spânzurătoare. Se scrie din
de agricultură: plantările electuite în primă pe cea bolnavă, ci alta sănătoasă. «Acum să Seraievo: Zilele acestea trebuia se fie spân
vara anului curent, cel mult până la finea mi-o scoţi şi pe cea stricată. Dă înainte!» zurat ţeranul Gligo Gvostan, condamnat la
lunii Iulie, ear’ cele efectuite la toamnă, cel Ajutorul de bărbier se sufolcă din nou şi moarte pentru omor. Spânzurătoarea era
mult până în 25 Decemvrie. scoate dela măseaua cea stricată — coroana. gata, delicuentul pus sub ea, preotul îşi fă
* Muncitorul cu coroana măselei stricate şi cuse datorsa, dar în momentul când era se
0 conferenţă despre portul naţional ro cu o măsea sănătoasă în proţap se duce la între în funcţiune călăul, sosi o telegramă
mânesc. Baroneasa Ilda Sulyok a ţinut zilele judecător, cerând despăgubire de 500 mărci. dela Mai. Sa, în care i-se comunică deli-
trecute în Budapesta o conferenţă despre Judecătorul i-a acordat 75 mărci. cuentului, că pedeapsa de moarte i-s’a mu
*
portul naţional românesc. De faţă au fost tat în temniţă pe viaţă. Graţiarea aceasta a
multe dame străine, câţiva domni şi vre-o Soacră energică. Intr’o gazetă ungu produs o impresiune adâncă asupra celor
15—20 studenţi universitari români. Doamna rească se publică la „loc deschis11 următoa de faţă.
Sulyok a lăudat pe femeile române pentru rele: „Aducem la cunoştinţa dlui B. Fiiiop,
măestria lor în a ţese şi coase. Conferen că nu ne face nici o supărare, că şi-a revo Cursul pieţii din Budapesta
ţiara a secerat aplause sgomotoase. cat declaraţiunea de amor. Insultele însă nu
* i-le vom ierta. — Bine! In loc de matricu- — în 18 Martie 1902 n. —
Arcadie Oiupercovici, metropolitul gr.-or lant ne vom întâ ni acuşi la judecătoria cer- per 50 klgr.
român din Bucovina, care de mai multă cuală!!! Dar, ascultă dom’le, ţi-ai uitat la noi Grâu . . . . . cor. 9.25 până la 9‘45
vreme era bolnav, a răposat în Domnul, în ploierul cel de un florin şi 20 cruceri. Dacă Săcară . . 7.45 * * 7-55
vîrstă de 79 ani. ai curagiu, vină la noi şi ţi-1 ia! Văduva L. Cucuruz 5.15 » » 5.25
7.70
»
* Mihâly şi afabila ei fiică11. Ovăs . . . • » 7.55 » * --*—•
. .
Fasole
>
-___
Exportul sării române în Bulgaria. Con * Mazăre . . • • * _. » » —
siliul de miniştri român a autorisat direcţia Atentat plănuit contra a două corăbii Fân . . . » _ » » — -
generală a regiei monopolurilor statului să de răsboiu austr.-ung. Poliţia din Triest a Mohor . . . . > _#__' > > -- .---
încheie cu banca bulgară de comerciu din primit înştiinţarea, că s’a împedecat un aten Hiriscă . . . » _ __ > » --*---
Unsoare . . 56.— » » 56-50
Rusciuc un contract pentru exportul sării tat plănuit de nişte conspiratori. Se crede,
Slănină . . . • » 46.— » » 47-—
din salinele statului în Bulgaria de Nord şi că atentatorii ce ar fi fost să fie nişte lucră- Linte . . . » * ___, -_ 1 > --,—-
t
Sud, pe termin de 4 ani, în urma expirării tori ce erau ocupaţi la lucrările în port. îna Cânepă . . > --.--- > > ——*---
la 1 Ianuarie 1902 a vechiului contract în inte cu câteva zile a fost furată o mare can Trifoiu . . . > -- .—r ■ > » --,---
cheiat la Octomvrie 1897. S’au stabilit ca titate de dinamită şi materii explosive. Cu Lucernă . . • > 45.— » » 53.—
minimuri obligătoare de cumpărări anuale acestea voiau să atenteze contra corăbiilor
pentru bancă cantităţile următoare: 16.500 «Arpâd» şi «Habsburg». In port s au luat Calindariul septemânii vechia şi nou.
tone sare pentru anul 1902; 17.500 tone în cele mai stricte măsuri de siguranţă, ear trei
1903; 19.000 tone în 1904; 19.500 tone în corvete au fost trimise la Medolino, unde se Dum. 2 a postului, Ev. Marcu, c. 2, g. 1, v. 9.
1905. Aceste cantităţi sunt fixate numai pen află conspiratorii.
tru Bulgaria de Nord, excludându-se canti D um . 10 Muc. Codrat 23 Floriile
Din Triest până la Abbazia circulă me
tăţile, ce se vor cumpăra pentru Rumelia, Luni 11 Sofron Patr. Ierus. 24 Gavriil
reu încrucişetoarele marinei de răsboiu —
prin portul Burgas. pentru siguranţă. Marţi 12 Teofan al Sigrani 25 f Buna V,
* Mere. 13 Aduc. moaşt. Nikifor 26 Emanuel
*
Omni din vizuină. Intr’o peşteră din Joi 14 C. Păr. Benedict 27 Rupetrus
Pcdul cel noii, la care lucră de vre-o Vineri 15 S. M. Agapie 28 Vin Patim.
pădurea de lângă comuna Dobriş (Boemia)
doi ani, e isprăvit din fer, aşa că acum nu Sâmb. 16 Muc. Sabin 29 Eustasus
gendarmeria a descoperit zilele acestea pe
mai e mult de făcut la el. Până la toamnă
zidarul Iosif Kofron, care din causa unor
va fi gata cu totul; Mai sunt peste Dunăre
certe, ce le avuse cu tatăl seu, s’a retras în Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
încă 3 poduri în Budapesta, dar cel nou le
pădure şi trăia acolo numai din rădăcini.
* întrece pe toate: în apă n’are nici un picior, Dela 23 - 30 Martie n.
deşi e destul de lată Dunărea, ci întreg po
Biserică jefuită. Se scrie din Socodor,
că nişte tâlhari au jefuit biserica românească, dul atîrnă de stîlpir dela capete, cari sunt 23. Cermeiu. Oraviţa.
mai nalţi decât o sută metri.
luând din dulap 1400 coroane. Tot aşa a 24. Bancfalău. Ceta- 26. Ibaşfalău.
*
fost jefuită şi sinagoga din Salonta, furân- tea de Baltă. Chir- 27. Drag. Tăşnad.
du-se 1500 cor. Oraşe pustiite. Oraşul Semaha din ţi păr. C. S. Geor- 28. Roşia.
* nutul Caucazului şi al Asiei-mici, în urma giu. Cohalm. 30. Bichiş. Heiaşfalva.
Concert în favorul Burilor. Duminecă unui cutremur de pământ, s’a prăpădit într’o 25. Alba-Iulia. Fel- Săsciori.
s’a dat de toate reuniunile de cântări din zi dimpreună cu 30 mii locuitori. Asemenea
BrasOv un concert în favorul Burilor, la care ştiri vin şi din Tiflis, unde au fost scoşi de dioara. Huedin.
a cooperat şi Reuniunea română de cântări sub ruine 5000 cadavre. Oraşul Csangsi de
cu frumoasa composiţie a dlui Dima: «Hora», lângă Marea-Neagră, scrie «Frankfurter Zei- întrebări şi răspunsuri.
pentru cor mixt, cu acompaniament de or tung», încă a fost total nimicit în urma unui
chestră. cutremur, ruinând 3000 case. Abott. Nr. 22j. Am aflat că mai mulţi
* * din Orăştie şi jur au comandat medicamen
Podul peste Tisa s’a surpat şi a sdro-
bit sub dînsul un vapor. Comunicaţia cu Incendiu la fabrica de zăhar din Roman. tul numit, şi astfel am întrebat în persoană
pe unul din ei asupra efectului, şi ne-au
Bănatul e întreruptă. Podul era de 250 m. Foile din România spun, că în rafineria fa-
bricei de zăhar din Roman a isbucnit un spus că chiar şi numai după folosirea câ
lungime şi era făcut înainte de aceasta cu
mare incendiu. Focul s’a iscat dintr’o sobă torva sticle au dat înspre bine. Comandea-
15 ani.
* şi nu a putut fi localisat imediat, fiind apa ză-le direct dela: Eugen V. Feller, Apoth.
Cât valorează un dinte sănătos ? Un din pumpe îngheţată. Trupele de artilerie şi zur „Dreifaltigkeit11 în Stubica (Croaţia).
muncitor din Altona (Germania) în etate de pompierii s’au concentrat în apărarea fabri- Abon. Nr. 814.. Mai mult de 8% nu e
36 ani, suferind de-o măsea, s’a dus la un cei mari. Au ars 2 mii. şi jum. chlg. de ză permis să se iee.
bărbier, care era subfchirurg şi se ocupa şi har rafinat şi brut. Incendiul nu s’a extins
cu operaţii dentistice. Subchirurgul fiind cam asupra corpului fabricei. Prim-colaborator: Const. P. Barcianu.
bolnav, a însărcinat cu operaţia pe un aju- ( Redactor-responsabil: loan Fleşeriu.
