Page 1 - Bunul_Econom_1902_12
P. 1
Anul III. Orăştie, 29 Martie a. 1902. Nr. 12.
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reomli Economice din Orăştie" şi „Renninnii române de agricultura din comitatul Sibiiuini".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
cele mai potrivite şi conducătoare la cu tragere de inimă fată de comună
y
o
scop sunt preoţii şi învăţătorii, cari tot şi poporul lor încredinţat, sunt un
deauna se învert în mijlocul p porului dar, o binecuvântare dela Dumnezeu.
şi sunt în nemijlocita lui apropiere. Ei în eonţelegere şi bună armonie,
pot conlucra în toate direcţiunile la
Ei îl cunosc din toate punctele de ve
Adeseori auzim rostindu-se din promovarea binelui obştesc.
dere, îi cunosc frumoasele însuşiri înăs-
partea unor şi altor persoane zicătoa-
cute; dar îi cunosc şi scăderile şi mise- Dela
rea comună; „opinca este talpa ţerii“,
riile, la cari l’a adus lipsa de creştere
fără ca se înţeleagă sau se fi cugetat Dumineca trecură, uihriaii „Reuniunii
şi lipsa de conducător cu tragere de Economice din Orăştie" au ţinut o prele
vreodată mai serios la însămnătatea
inimă, deşi poporul plugar este talpa gere economică în Geoagiu. Dl Io an M o ţa
acestor cuvinte. Dacă aceasta zicătoare a arătat 'foloasele asiorfel de reuniuni, pre
ţerii, puterea unei naţiuni. Nu e de
este adevărată, şi dacă opinca, adecă cum si a celor de înmormântare. Dl înv.
»
. .
ajuns, ca învăţătorul se propună numai dir. C. Ba i c u a vorbit despre pomărit. A
poporul de rînd este basa pe care se fost de faţă mult popor, în frunte cu drife
în şcoală în oarele prescrise de regu
razimâ toate nec izurile şi sarcinile ţerii, preoţi.
lamentar şcolar, ci pentru-ca se corăs-
şi dacă dorim bunăstarea şi fericirea Din altoile primite mai nainte dela
pundâ frumosului atribut de luminător Geoagiu, mai stau la disposiţie cireşi şi vi
patriei, cu tot dreptul şi cu tot de-a- şini. Se mai aşteaptă dela Cluj încă 200
al poporului, e de lipsă se se ocupe
dinsul trebue se ne îngrijim de îmbu de peri. On. membri, cari n’au fost încă îm
mai de aproape cu poporul ţăran, si- părtăşiţi de trifoiu, în septemâna viitoare şi-l
nătăţirea stării atât intelectuală cât si
lindu-se prin diferite mijloace a-i îm vor putea ridica negreşit dela Reuniune.
materială a poporului ţăran. Reuniu
bunătăţi starea intelectuală şi prin acea
nile noastre economice caută toate Plantare de pomi. Comitetul
şi cea materială. Sau cine sunt mai central al „Reuniunii române de agricul
mijloacele, întreprinde toţi paşii a da
deaproape de popor, dacă nu înşişi tură din comit. Sibiiului" va planta
învăţături şi poveţe potrivite poporului
învăţătorii ? învăţătorii, prin prelegerile Duminecă în 30 Martie n. a. c. în
agronom cu privire la diferiţii râmi de
lor practice economice ce vor ţinea grădina fiecărui membru din Mohu
economie, atât prin prelegeri practice câte un altoiu (măr păţul), dăruit de
în Dumineci şi sărbători după serviciul
ţinute prin diferite comune, cât şi prin reuniune. Afară de aceasta va mai
divin nu numai că dau poporului in-
împărţirea sămenţelor de nutreţe arti arăta şi alte diferite lucrări în ale
struându-1 învăţăturile şi sfaturile de pomăritului.
ficiale, pomi etc., dar acestea toate nu
lipsă în ale economiei, ci îl desvaţă
sunt deajuns faţă de progresul ce-1
dela urîta şi păgubitoarea patimă de-a „Reuniunea pompierilor din
aşteptăm dela poporul ţeran pe terenul
cerceta crâşma în Dumineci şi sărbă comit. Sibiiului“ şi-a ţinut aduna
economic şi faţă de celelalte popoarâ rea generală Duminecă în 16 Martie
tori; va se zică prin aceasta şi-ar
mai înaintate ce-’l înconjur şi cu care n. în comuna Bungard. Reuniunea
ajunge deodată două scopuri. Foarte
până de present nu poate concura. comit, constă din 90 reuniuni singu
mare serviciu < ar îndeplini învăţătoriul
Pusu-s’au pe lucru chiar şi subdespărţe- ratice, dintre cari 14 voluntare şi 76
atunci, când cele povestite şi predate silite. Representate au fost 73. Până
mintele „Asociaţiunei“, designând pe
poporului în orele de prelegeri, le-ar de present fiecare reuniune a fost
unii dintre membrii mai destoinici si
> representatâ prin câte 1 membru. Cu
pune şi în praxă, fiindcă numai aşa se
pricepuţi ai sei a ţinea prelegeri eco acest prilegiu membrii saşi însă au
va putea convinge poporul despre ade
nomice instructive cu privire la diferiţii voit să statorească, ea pe viitor reu
văr şi despre foloasele ce le poate
râmi ai economiei; cu ocasiunea ţinerii niunile din Sibiiu şi Sebeş să fie
trage în urma lucrării lui efectuite pe
şedinţelor lor şi pentru a putea ajunge representate prin câte 3, ear celelalte
basa celor învăţate. Pecum am zis, 12 voluntare prin câte 2 membri.
mai iute la un resultat ore care, cred
că dacă vede, apoi crede. Românii însă au protestat şi fiind în
că nici paşul acesta destul de practic şi
maioritate, au . învins. După-ce s’a
salutar nu e de ajuns, fiind poporul Preotul apoi în biserică prin pre raportat despre activitatea fiecărei
nostru ţeran un element uşuratic, lăsă- dici potrivite va aproba cele zise de reuniuni, a urmat banchetul, invitate
tor, adecă cele auzite fără a fi îndem învăţător, şi va soma poporul că în fiind toate reuniunile, ca din inciden
nat de cineva nu se sileşte a le pune tru cât a satisfăcut îndrumărilor şi sfa tul iubileului de 25 ani al pompie
rilor din Cisnădie, la Rusalii să se
în praxă, ci mai mult dă pe aceea-ce turilor împărtăşite din partea învăţă
ţină acolo o adunare generală.
vede, decât pe aceea-ce aude. Mijloacele torului. Preotul şi învăţătorul harnic,
