Page 2 - Bunul_Econom_1902_12
P. 2
Pag. 2 _____ _ _ _ _ _ _ _ _ _ B U N U L ECONOM Nr. 12
DIN LUM E Dr. Vio primind postul la care a te! e vor rămânea curare î.i decurs de ma
fost ales, a ţinut un discurs, în care a multe luni, când se poate reînoi această pro
înarmări şi tulburări. cedură.
declarat, .că programul seu politic este:
' • T a .,# 'v .... '-ţ/,
«Cronica» din Bucureşti află, câ Fiume autonom şî italian sg fie împreu
Creditul oamenilor săraci. Statistica ne
în gara Severin s’au oprit 18 tunuri cu nat eu Ungaria prin legăturile cele arată, că în ţeara noastră sunt 107 casse de
tir repede, pe cari fabrica Creuzot le mai stj înse. împrumut pe zăloage, cari animal trag după
trimisese în Bulgaria, declarându-le de lin florin 72 fileri interese. Circulâţiunea a-
Resboiul.
maşini. Şeful staţiei constatând înse că nuală a acestor casse de zălogire se urcă la
suma de 5 milioane coroane. Cele mai mici
sunt tunuri, le-a oprit până va primi Zilele din urmă puţine veşti au
percente sunt de 18 la sută; interese mai
instrucţii din Bucureşti. Artileria bul străbătut în lume de pe câmpul de puţine pretinde numai statul, care dă în cele
gară se înarmează aşadar cu cele mai luptă. Ici-colo câte o mică ciocnire. Se două casse de zălogire aflătoare în Buda
perfecţionate tunuri Creuzot cu tir re crede că trupele bure se pregătesc pe pesta cu 9 procente şi interesele le încas-
pede. Comanda Bulgariei este de 64 ascuns de un nou atac vehement. sează pe urmă. Ministrul de comerciu voeşte
asemenea tunuri. a regula în toată ţeara afacerea casselor de
* împrumuturi pe zăloage, cugetând că prin
O telegramă din Ianina vesteşte, aceasta va putea scăpa sărăcimea din ghia-
rele gheşeftarilor.
că între Albanezi şi Turci s’a dat săp
tămâna trecută o luptă. Mulţimea a Vânzătorii în zilele de tîrg de săptă
atacat pe gendarmi cu focuri de puşcă, Petele de văpseală de pe geamuri se mână, conform unui ordin al ministrului de
rănind grav pe comandantul lor. Re- curăţă uşor cu un petec de flanel muiat în comerciu, se înşt inţează, că cei din capitală
voltanţii să li pus mâna pe palat şi re tr’o soluţiune ferbinte de sodă. pot vinde ce voesc, dacă aceasta nu va fi
interzisă prin o altă lege sau regulament;
*
volta ia ditiii.ce la ce proporţii tot mai
aceia, cari nu sunt din capitală, întrucât re
mari. Sau trimis ajutoare de soldaţi. Cum se se scoată rugina din oţăl ? gulamentul compus pe basa art. de lege
Se spune, că telegraful a fost tăiat şi Pentru-ca să se scoaţă rugina din oţăl, se X V III din anul 1837 nu aminteşte nimic,
moaie obiectul care este ruginit într’o solu
insurgenţii au eliberat pe prisonieri. sunt opriţi a vinde şi cel mai mic lucru.
ţiune puternică de cianid de potaş în apă
«Daily Chronicle» confirmă ştirea,
în decurs de câteva minute, până când ru
că Anglia, Austria şi Rusia au adresat
gina se ia de pe obiect. După aceea se
Turciei o notă diplomatică, în care-i de scoate şi se curăţă cu un fel de unsoare Medicul casei.
clară, că continuarea tulburărilor din compusă din cianid de potaş, săpun şi apă.
Albania şi Macedonia ar da loc la com- Diferite unelte se pot apăra de ruginire, Pojarul. Sunt puţine boale cari
dacă se moaie în uleiu de in ferbinte si se
plicaţiuni. Turcia a răspuns, că starea t se aibe numiri aşa de multe şi se aibe
lasă se se usuce. Varul de copal încă are
aceasta se datoreşte intrigilor Bulgariei un mers aşa ciudat ca pojarul. Pojarul
proprietatea să oprească ruginirea. Obiecte
şi a cerut puterilor, ca să useze de in
de fer şi de oţăl se pot apăra şi în urmă prin sine însuşi nu este primejdios, înse
fluenţa lor asupra Bulgariei. , torul mod, de ruginire. Să se disolve o lin câte-odată dă prin unele forme grele,
Din Fiume. guriţă de camfor într’un funt de slănină, se sub care se poate arăta şi prin com
curăţă spuma şi se amestecă atâta grafit,
De primar al Fiumei a fost ales, plicaţiile la care poate da naştere. Po
până când primeşte coloarea ferului. Ori şi
la 22 n. 1. c. Dr. Francisc Vio, fost jarul este o boală molipsitoare cu fer-
ce maşină se poate freca cu acest preparat,
ajutor de primar, ear în Jocul lui a fost care se lasă ud în decurs de 24 ore şi pe binţală, însoţită de guturaiu, lăcrimare.
ales Dr. Andrea Bellen. urmă se curăţă cu un petec de in. Obiec- durere de gât, tuşă şi eşirea pe trup a
Eu sunt soldat. In ziua aceea fu Cârţan părtaşul unei
F O I Ţ A
Precum strămoşii din trecut bucurii nespuse. Marchizul Pandoifi i-a dat
In scut schimbat-au pieptul lor un dar frumos: o fotografie mare a colum
IS u suri. ■ soldat. Şi nouă ţeara ne-au lăsat; nei lui Traian.
Aşa eu pieptul mi-1 pun scut
Şi las la cei din viitor, Cum se văzu Cârţan cu fotografia în
Căci sunt soldat.
Eu sunt soldat. mână, nu mai avu astâmpăr, îl muncia do
Din vechiu, din neamul românesc, Th. D. Speranţia. rul s’o arate ţeranilor din satul lui.
Din moşi-strămoşi Români, Şi într’o bună dimineaţă plecă din
Frumoasă ţeară ni-s’a dat;
Şi eu s'o apăr datoresc Dor de ducă. Roma, fără să-şi ia rămas bun dela nimeni,
De ori-ce lifte şi păgâni, subsuoară cu sulul de hârtie, mare şi el mai
Căci sunt soldat. (Urmare şt fine). cât o columnă.
Eu sunt soldat.
Din vechiu strămoşii neclintit, Dela un timp se săturase Cârţan de Dacă vreai să vezi pe Cârţan năcăjit,
Din tată ’n fiiu şi rînd pe rînd domni şi de saloane şi-l apucă dorul de
vorbeşte-i de gendarmi.
Pământul nostru-au apărat Traian, de cerul cu stelele. Când nu băgă
Şi lui vieaţa şi-au jertfit. nimeni de samă, se străcură pe uşe şi nu «Aia-s mai tâlhari decât tâlharii, dle,
Eu lui jertfesc şi traiu şi gând că hoţu fură până când e flămând, dar jan-
se opri decât pe piedestalul columnei. Aici
Căci sunt soldat. daru fură vieţi de oamenii»
îl fură somnul şi adormi. Pe când era legă
Eu sunt soldat. nat de visurile cele mai frumoase, fu des- Şi are dreptate Cârţan să fie înrăit
Din vechiu strămoşii din nevoi teptat de un paznic, care l-a dus la secţie, pe ei.
Şi din restrişti cu vieaţa lor socotindu-1 nebun. Cum mergea el cu sulul subsuoară prin
O ţară mândră ne-au păstrat,
întrebat fiind de ce n’a rămas Ia os pulberea drumului de ţeară, măsurând ne
Nu pentru ei, ci pentru noi.
Eu sunt al ţerii-apărător. păţ, el a răspuns scurt: «Mai întâiu taica şi răbdător cu ochii depărtarea până la turnul
Căci sunt soldat. apoi fraţii!» bisericii din Streja-Cârţişoara, care mija în
