Page 3 - Bunul_Econom_1902_12
P. 3
Nr. 12 . ■■■ - ...________; ___________BUNUL ECONOM__________ Pag. 3
unor pete mici roşii rotunde, puţin ri capului şi faţa. Orbalţul este o boală pective îngrijitorii acelora se pedepsesc cu
dicate deasupra pielei şi cari se asa- cu ferbinţală mare şi care se arată în pedeapsă în bani. Ordmal aedsta e a'se piti-
blica în comunele învecinate cu calea ft rată
mănă cu pişcăturile de purece, cari sub afară, prin nişte pete mari roşii cu mar
barem de două-ori pe an, şi trebue îngrijit
apăsarea degetului se ascund pentru a ginile ridicate puţin deasupra pielei din-
de copii, ca aceia să nu facă atare fărăde
se ivi de nou după ridicarea lui. Sem prejur. La început bolnavul se simte rău, legi, cari uşor pot primejdui circulaţiunea
nele acestei boale se deosebesc după îi este frig; apoi este cuprins de-o căl trenului şi cari îi pot aduce şi pe ei res
cele 4 perioade ale ei. Pojarul ţine 14 dură mare. Are durere de cap, sete pective părinţii ori îngrijitorii lor în mare
zile şi aşa cum l-am arătat până aci mare, lipsă de apetit, vărsături şi une primejdie. (Ord. min. de interne nr. 51201
din 21 Oct. 1887).
. nu este primejdios. Dar se întâmplă a- ori şi aiurare. După 2 ori 3 zile se
deseori, că mersul lui se încurcă şi în- arată o pată mare roşie, formată pe D e o b lig a ţii la p lâ tir e a b a n ilo r
tr’un minut ne pomenim că eşirea pe pielea aprinsă bursumflată. Aceasta pată p e n tru m iliţ ie sunt datori a se insinua
telor se opreşte şi copilul moare, uneori se întinde din ce în ce mai mult şi respective a raporta antistiei comunale des
pre starea aceasta a lor încă în Februarie.
petele nu se arată de Ioc, alteori se produce înţepături şi durere mare. După
In contra aruncului făcut pentru aceşti bani
ivesc pete negre, cari nu se ascund sub 4— 5 zile pata se veştejeşte, se scămo-
[ de miliţie se poate recura dela publicarea
apăsarea degetului şi în caşurile cele şează şi cade sub formă de peliţe late. listei în ttrmin de 15 zile prin comitetul ad-
mai rele bolnavul are vărsături de sânge Când orbalţul are o formă gţea, . ministrativ la ministrul de finanţe. La casde
şi curgere de sânge din nas, ba uneori dacă nu se cere sfatul medicului, poate moarte părinţii, tutorul ori văduva respecti
se udă cu sânge. La tot caşul trebue aduce cu sine şi moartea. Tratamentul. vului sunt datori în termin de 30 de zile a
înştiinţa caşul antistiei comunale, pentru a
consultat şi cerut ajutorul medicului la Vom ţinea bolnavul într’o odae curată
li-se extrada un atestat de moarte liber de
arătarea semnelor de mai sus. Pojarul şi aerisată, odichna şi liniştea sunt lu timbru. (Art. de lege X X V II § 13, 14 şi 16.
mai poate da naştere şi la multe alte crurile de căpetenie în căutarea acestei Ord. min. de finanţă nr. 79316 din a. 1880).
boale şi complicaţiuni. Tratamentul a- boale. Vom lua dela apotecâ globule cari >**
cestei boale se asamână cu al vărsatu conţin canfor şi acestea prăfuite se vor | D esp re caşul de m o a rte visitătorul
lui, despre care am scris într’unul din risipi pe locul cu orbalţu şi deasupra se de morţi îndată face cunoscut antistiei co
numerii trecuţi. va pune un rând sau pală de vată. Această munale. In urma acestei arătări notarul co
munal pregăteşte caşul de moarte (documen
prăfuire se va face de 2— 3 ori în 24 tul), primeşte testamentul cure îl aclude la
Brânca sau orbaltul. Una din
1 oare. Drept mâncare îi vom da puţin acesta. La cas dacă erezii ar denega extră
boalele cele mai cunoscute la poporul
lapte călduţ şi zamă de carne. darea testamentului, sau dacă acesta e depus
nostru este orbalţul, care se numeşte la oare-care diregătorie, aceasta şi-o notifică.
de învăţaţi erisipel. Această boală de Dacă este numai testament verbal, erezii să
multe-ori aduce moarte, mai ales la be Advocatul poporului. pretindă a se înscrie numele martorilor îri
ţivi, la oameni bolnăvicioşi, la copii mici caşul de moarte. Acela care păstrează testa
mentul erezilor e dator a-1 extrada sau no
şi la bătrâni. Adeseori se iveşte în ju JPentru fa p te le c o p iilo r comise cu
tarului sau judecătoriei cercuale; cine însă a
rul rănilor de ori ce soiu. Umezala şi I privire la primejduirea comunicaţiunii trenu-
fost martor la testamentul verbal, asemenea
căldura umedă înlesneşte ivirea lui şi | lui, sunt responsabili părinţii, rudeniile, tu să se insinue ori la notarul ori la judecăto
torii, cu un cuvent îngrijitorii acelora. Aşa-
lunile cele mai priincioase sunt Februa ria cercuală. (Art. de lege X V I § 9, 10 şi
dară dacă copiii mai miei de 12 ani pun
rie, Martie şi Maiu. Ca toate boalele 25 din a. 1894).
pietri pe şinele trenului, ori fac stricăciuni
molipsitoare, orbalţul îşi are microbul
barierelor (rampe) ori aruncă cu pietri după
lui şi locul de plăcere al lui este pielea tren, pentru această faptă a lor părinţii, res
depărtări —- eată că resar ca din pământ | La urmă au trebuit se-i îngădue se treilea zise: «Bună dimineaţa, tată Iacobe».
doi jandarmi şi-i iau cu de-a silă sulul, pen dea jalbă la Măria Sa, că jandarii i-au bră- Ovreul se gândi puţin şi le zise: «Eu nu
tru care a călătorit el până la Roma. pit co umna. sunt nici Avram, nici Isac, nici Iacob. Eu
Nedumerit, Cârţan a rămas locului şi * sunt Saul, fiiul lui Kys, care a plecat să-şi
caute măgarii, şi iată că i-am aflat.»
când vedea cum cei doi împănaţi se per-, De atunci Cârţan a cutreerat pământul,
deau cu columna lui în negura de colb, era străbat ându-1 dela Ierusalim până la Paris.
cât p’aci. să-l podidească, plânsul de durere Mulţi îl cred un zânat c, un perde-vară fără
si necaz.
» ... j nici un rost. - Un preot certa pe un ţeran, pentru-că
Dar deodată se ’ndreptă. Dar se însală. nu mergea la biserică.
»
«O .că i aşa, las!* * ■ Cârţan e om cu minte multă şi cu
Şi înfundându-şi căciula pe frunte, făcu j multă inimă. Când în sufletul lui de cioban — Ceteşti câte-odată în biblie, întrebă ,
calea ’ntoarsă şi porni cu pas vîrtos — la. I se răscoleşte dorul de apleca se vază lume, preotul.
Viena. . el aştepta numai ca se. înmugurească pomii — Nu cetesc! ■ -
Trei săptămâni de-arîndul, se ivia Gâr-..: şi o porneşte cu paşi domoli se nu oste — Bravo, nici nu vei mai fi ştiind cine
ţan zi de zi în sala de aşteptare a împăra nească şi cu ochii deschişi ca se vadă. te-a creat ?
tului. L-au duduit, l-au îmbrâncit, I-au în Şi apoi ce vede, a văzut. ■ — Nu ştiu!
chis, dar totul a fost zadarnic. Cu îndărăt
(,,Sămănătm?ul“ ) Sextil Puşcariu. , — Prostule, vezi dacă voiu întreba pe
nicia unui scos din fire se ivia errăşi în fie
băiatul acesta, de sigur va şti. ; j
care zi în sala de aşteptare, drept şi. nemiş
— El poate să ştie, că nu este de a-
cat ca o statuă. Căci el a fost trei ani de Trei studenţi se întâlniră cu un ovreu,
tâta vreme pe pământ, dar eu sunt mai de
zile Cătană împărătească şi ştia că-i dreptul şi toţi trei se hotărîră să păcălească pe ovreu.
mu'.t si mi-am uitat dc-atunci.
»
lui să ceară deia împărat să-l asculte. Unul din ei îi zise ovreului: «Bună dimi
Ear Cârţan din dreptul lui nu lăsa neaţa, tată Avrame; cel de al doilea îi zise:
nimic. «Bună dimineaţa, tată Isac», şi cel de al
