Page 4 - Bunul_Econom_1902_12

Pag. 4 B U N U L ECONOM Nr. 12

Afară de ger, zăpadă prea mare, ploi torenţiale şi se­
cetă, poate strica sămănăturile noastre şi un vânt prea mare.
Mijloace contra influenţelor Cu deosebire strică yântul acele plante care le culti­

stricăcioase ale timpurilor. văm pentru foile lor precum este d. e. tutunul; ele fiind
rupte nu se mai pot întrebuinţa.
(Urmare.; ' La alte plante, cum d. e. la porumb încă poate rupe
. 7 (Retipărirea interzisă). sau suci frunzele şi chiar smulge plantele tinere din pă­
Ln strat prea gros de zăpadă încă poate deveni vă­ ment dacă se găsesc pe un păment mai nisipos şi usqat.
In ultimul cas putem se ne ajutăm tăfălugind săme-
tămător sămânăturilor.
nâtura. Mijlocul cel mai eficace contra vânturilor violente
Deşi el scuteşte pămentul de schimbări de tempera­
sunt numai gardurile vii înalte şi plantaţiuni de pomi care
tură şi îl prevede eu. umezeala trebuincioasă, totuşi strică
le facem în părţile de unde se ivesc astfel de vânturi.
prin aceea, că împedicâ aerul şi lumina de a străbate la
La unele sămănături cu deosebire la grâne observăm
plante. Şi mai vătămător devine acest strat când s’a topit
de multeori un fenomen care se numeşte versarea sau
la suprafaţă şi a îngheţat.
culcarea. lor. Plantele nu rămân în picioare ci se culcă, din
In acest cas să obicinueşte ase sparge coaja înghie- care causâ^ se întrerupe şi desvoltarea lor şi nu produc
ţată cu ajutorul plugurilor sau dacă ea este mai subţire grăunţe decât într’o cantitate foarte restrânsă. Această cul­
se trece peste ea cu oi sau vite mari cornute (boi sau care se iveşte mai cu seamă într’un pământ prea tare gu-
vaci) cari sparg cu picioarele. noit şi când se bucură de o vegetaţiune foarte îmbelşugată.
O pagubă şi mai însemnată poate produce zăpada Nu este încă pe deplin constatat care anume este
când cade pe pămentul încă neingheţat. In acest cas plan­ causa care face ca paiul să devie atât de slab, încât să nu
tele putrezesc cu atât mai uşor, cu cât ele sunt mai în­ poată suporta greutatea sa proprie şi se culcă.
frăţite. In tot caşul această culcare provine şi din lipsa de
Mai poate strica un strat gros de zăpadă'dacă se to­ lumină care împedecă desvoltarea viguroasă a paiului pre-
peşte prea repede şi dacă apa ru are scurgere şi rămâne lungindu-1 prea tare
la suprafaţă pe sămânâtură. La o sămănătură în rânduri holdele nu se vor culca
Ca să prevenim acest neajuns ce s’ar putea ivi vom aşa des din causă că lumina poate străbate printre rân­
îngriji de timpuriu ca pămentul când se seamănă se fie duri. Dacă sâmănăturile de toamnă sunt prea desvoltate,
provăzut cu brazde pentru, scurgerea apelor şi care vor încât putem avea teamă că se vor culca, în vara viitoare
avea totdeauna o înclinare potrivită. le vom cosi însă foarte superficial sau, cea-,ce este mai
Cele mai multe stricăciuni ne causeazâ înghieţările bine, vom paşte sămănătură prin oi, trecând cu ele repede
de toamnă şi primăvară. peste ea. Prin această procedare întârziem vegetaţiunea
plantelor. Ruperea unor părţi din plante pentru a procura
Contra lor adăpostim plantele, cu deosebite cele mai
mai multă lumină şi aer restului rămas cu scop de a-se
preţioase adunând pământ în jurul lor, acoperindu-le chiar
coace mai repede, încă să foloseşte câte-odatâ.
de tot.
Astfel pentru a grăbi coacerea porumbului (ştiuieţilor)
Un timp prea ploios împedecă adeseori executarea lu­
este obiceiu a tăia vârfurile (spicul) după terminarea fruc-
crărilor agricole şi devine foarte vătemător plantelor în
tificaţiunei; la tutun rupem floarea şi ramurile laterale, ca
timpul fecundaţiunii şi a recoltei.
foile rămase să se coacă mai bine.
Ploi torenţiale şi grindină pot distruge întreaga recoltă.
Un timp uscat întârzie sau împedecă chiar germinarea
(încolţirea) seminţei. Mijloace contra stării nefavo­
După perioada în care se află planta în vegetaţiunea rabile a pământului.
ei, seceta va influinţa în mod diferit asupra lor.
Ea nu va strica când boabele grăunţelor au ajuns
Un pământ mărunt şi cu deosebire măruos adese-ori
deja aşa departe, încât conţinutul lor începe a-se învârtoşa.
să acopere după o ploae mai repede cu o scoarţă (coaje)
Plantele care în tinereţa lor au primit multă ume­
care împiedecă intrarea apei şi a aerului în pământ.
zeală şi mai târziu sufere de secetă, nu vor produce gră­
Scoarţa aceasta devine cu deosebire stricăcioasă dacă
unţe multe. Invers plantele ce au suferit de secetă la în­
se formează imediat după sămănătură, de oare-ce împedecă
ceput şi apoi se iveşte un timp ploios înainte de înflorire
mult tinerele plante a se ivi la suprafaţă.
vor desvolta grăunţe multe şi bune, pe când paiul ră­
In astfel de caşuri grăţîâm sau tăvălugim cu deose­
mâne scurt.
bire cu tăvălugul inelat sau spinos sămănătură.
In anii de tot secetoşi grânele nu se desvoltă nici în
Prin această procedare se sparge coaja şi înlesneşte
paiu nici în grăunţe.
ivirea plantelor la suprafaţă.
Ca mijloâte directe contra secetei avem irigaţiunile
La multe plante întrebuinţăm în cursul vegetaţiunei
(udările), ele îns§ nu se pot aplica în tot locul. Ca mij­
lor o mărunţire a pământului numită prăsit sau săpat. Ea
loace indirecte pentru a conserva umeditatea în pământ
are de scop a înlesni intrarea apei, a aerului şi a câldurei
argilos îl vom tăvălugi, iar cel nisipos îl vom grăpa cât se
în pământ şi a stârpi buruenile. Deasemenea prin. prăşit»
poate de superficial (pe deasupra). Un sol arabil adânc
dacă deşi nu stârpim toate insectele vătămătoare culturelor
deasemenea va conserva umeditatea mai bine precum şi
noastre, totuşi speriem şi alungăm multe din ele.
acela care este îngrăşat cu bălegar. (Va urma).