Page 5 - Bunul_Econom_1902_12
P. 5
Nr, 12 BURUL ECONOM Pag. 5
„AR D ELEAN A» ■ Indată-ce pământul s’a desgheţat şi s'a Petiţiunile de suscepere sunt a se tri-.
sbicit bine, putem începe la desgroparea vii mite cel mult până în 15 August 1902, dar
înfloritorul institut de credit şi economii lor, îngrijind însă ca mugurii sâ nu se va- la nici un caş înainte de primirea testimo-
în Orăştie, şi-a ţinut a 16-a adunare terne. Dacă viţele tinere sunt sănătoase şi niuiui şcolar anual 1901/2.
mugurii au iernat destul de bine, putem tăia
generală ordinară, Joi în 27 n. 1. c.,
surceii pentru sădit.
sub presidenţia înţeleptului şi vrednicu Săracii Londrei şi încoronarea. Regele
La cas că viile n’au fost tăiate de cu
lui ei preşedinte, dl Dr. locm Mihu, Eduard al Vll-lea ,şi-a exprimat dor.nţa, ca
toamnă, să n a n e grăbim cu îndeplinirea a- cu ocasia încoronării sale se fie ospătaţi 5
care dela înfiinţare şi până de present cestui lucru, deoare-ce prin tăiere mugurii
sute de mii de săraci, din Londra. Cheltue-
a fost cel mai aprig conducător şi dau mai tare şi din provenienţa unor înghe
lile necesare pentru aceasta sa; ridică la 30
promovător al intereselor ei. Adunarea ţuri târzii, acest lucru încă nu se poate a- mii funţi sterlingi.
cum de grabă săvârşi, căci ar fi numai spre
a decurs-în ordine exemplară şi atât
dauna noastră. ’
de liniştit, cum demult nu s’a maţ Studenţi ruşi împuşcaţi. «Daily Ex
ţinut la acest institut. încrederea ac Lucrul zilnic în grădina de -pomi este press» dă ştirea, că la Moscva ar fi fost îm-
ţionarilor iaţă de conducătorii insti curăţirea, retezarea şi formarea coroanei, pre pU câţi 15 studenţi şi 1000 lucrători au fost
cum ŞÎ nobilitarea sau altoirea. Dacă omi- trimişi în minele din Siberia.
tutului s’a manifestat, de astâ-dată atât
‘ "'N dele nu s’au curăţit cel mult la începutul
de mult, încât fără de nici o discuţie
acestei luni, la tot casurtrebue să se ispră
au primit Raportul Direcţiunii şi al Cetate romană. «Universul» din Bucu
vească lucrul cu ele, căci la cas contrar
Comitetului de supraveghiere, precum deşteptându-se de căldura soarelui şi nea- reşti scrie, că în comunele Cetate si Dâr-
vâri din judeţul Dolj, s’au descoperit urmele
şi Bilanţul şi proiectul de împărţire a flând frunze deajuns, vor face mari strică
unei cetăţi romane. Ţeranii din împrejurimi,
profitului curat de cor. 77.119 91, pre- ciuni in floii. din cele mai depărtate timpuri, au numit
Dacă agrişii şi strugurii nu s’au resa-
sentat de direcţiune, dându-le absoluto- şanţurile unde s’a descoperit acea cetate, de
dit încă, se se îndeplinească; pentru pras rea
rul. Dovadă despre încrederea acţiona cetâţue. Vrednic de remarcat este, că această
swrceilor prin butaşi dela gutâi acum e tim
rilor faţă de membrii Direcţiunii este şi cetate se află lângă cătunul numit „Lastrele
pul. Smochinii, dacă nu mai e temere de
faptul, că membrii losif de Orbonaş, îngheţuri, şe pot descoperi de învelişul de lui Traian" şi în acelaşi timp lângă marele
vad numit „Vadul lui Traian".
A u rel P. Barcianu şi Ioan /. Vulcu iarnă şi se pot curăţi şi reteza-.
*
au fost realeşi pe un period de 3 ani,
Oţet bun şi ieftin din miere. Se pune
cu totalitatea voturilor date. Putem fi Un student orb. La universitatea din
1 chlgr. de miere în 14—20 litri de apă
mândri de astfel de institute româneşti, călduţă, în care punem 5— 6 bucăţi de mere Wandsbek, un student orb a depus zilele
trecute matura. Studentul orb se chiamă
în jurul cărora sunt grupaţi bărbaţi de acre ori aluăţel de pâne. Vasul se pune la
Priess. Dupâ-Ce a terminat clasele primare a
talia celor dela «Ardeleana» şi dorim loc; cald, vara la soare şi se astupă cu o
intrat ucenic Ia o fabrică, unde în curând
. să dee D-zeu, ca multe institute să aibă pânză rară. Când s’a limpezit, se pune în şi-a perdut vederea. A fost dus la institutul
giăjL
astfel de adunări şi resultate, precum de orbi din Hamburg, unde ă învăţat cu
le-a avut institutul „Ardeleana". mu tă sîrguinţă, aşa încât i-a succes acum să
facă maţura. Priess se va înscrie la filosofie
voind se se facă profesor.
- Principesa Maria de Wied, mama Re
Iubileul Episcopului Pavel. Din inci
Lucrările pregătitoare cu privire la ginei României, a încetat din vieaţă, în etate
dentul iubileului Exc. Sale Episcopu'ui Pavel,
sămănarea cerealelor de primăvară, îndată de 77 ani. Curtea regală română a luat doliu.
Maiestatea Sa i-a adresat următoarea gratu- ' . *' ■
după-ce pământul s’a sbicit încâtva, le pu
laţie telegrafică:
tem începe. Dacă pământul e bine arat de Tisza Kâlmân, fostul prim-ministru, a
«La aniversarea de 50 de ani ai preo
cu toamna, foarte uşor putem îndeplini a- încetat din vieaţă Duminecă dimineaţa în
ţiei T e felicit şi doresc, ca pronia dnmne-
cest lucru cu acoperitorul de seminţe. Avan- palatul seu din Budapesta. El fusese bolnav
zeească să Te ţie mulţi ani spre binele bi
tagiile acestei unelte economice sunt, că să de mai multe luni. Avusese influenţă, şi aşa
sericii şi al patriei».
mânţa cade la o adâncime potrivită, lucrul slăbit, mai căpătase şi o aprindere de plă
Totodată Maiestatea Sa i a conferit
se îndeplineşte mai iute şi pământul nefiind mâni şi de intestine. împlinise vîrsta de 72
ordul Coroana de fer.
scormonit, nu evaporează umezala din el aşa de ani.
iute, care e foarte, de lipsă la încolţirea să- Ou începutul anului şcolar 1902/3 (21
mânţei. Această procedură e recomandabilă Sept.) se vor suscepe în cursul I al şcoalei Beţia la copii. Despre copiii, cari cerr
la locurile Inimoase. de cădeţi ces. şi râg. de infanterie din Şibiiu cetează kisdedov-ul din Mezdbereny se scrie (
Sămănâturile de toamnă, unde pămân 40 aspiranţi, resp. în urma unei depărtări că vin la şcoală totdeauna beţi tun. In co
tul e cleios'şi îndesat şi cari de umezala unii şi în cursul II şi III; mună a fost un cules foarte bun de vii şi
lernei a prins o coaje tare pe deasupra, tre- Pentru susceperea în cursul I se recere părinţii nu mai dau copiilor apă de beut, ci
buesc grăpate sevîrşind prin aceasta un lu absolvarea alor 4 clase a unei şccale reale, numai vin; Aceştia povestesc, că părinţii lor
cru de mare folos, deschizând aşa zicând gimn. sau â clasei a IV. a unei scoale civi’e le dau acasă câte 4— 5 păhare de vin în fie
calea acrului şi căldurii pentru a putea stră ungurească. Taxa de intreţ ncre e conformă care zi. La şcoală îşi aduc gustare pâne mu
bate la rădăcini, din care causă sămănătu- condiţiunilor părinţilor; 300, 160 şi 24 cor. iată în rachiu.
rile otăvesc, se fac mai tari în paiu şi mai pe un an, Celelalte condiţiuni şi determinări *
mari la spice. despre concipiarea petiţiunilor se cuprind în Omor. In apropiere de S.-Ivan (comit.
Sămănâturile, a l. căror pământ e uscat, «Condiţiunile de primire la intrarea în şcoa- Bistriţa-Năsfiud) a fost aflat sub o cruce un
humos, şi care pământ prin influenţa gerului lele de cădeţi ces. şi reg » (Se poate pro ţăran român din comuna aceasta. S’a con
sa uşurat (deveniţ pufăios) se îndeasă cu cura la cea mai aproape şcoală de cădeţi, statat, că el a fost ucis cu un topor de u-
tăvălugul, pentru-ca rădăcinile sămănăturilor sau in limba română la „Tipografia1*, socie nul care trăia în nelegiuire cu nevasta celui
să fie scutite de vânturile reci, cari ar mai tate pe acţiuni în Sibiiu, pentru preţul de omorît.
putea urma. * 40 bani şi porto postai). *
