Page 2 - Bunul_Econom_1902_13
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C O N O M                                              Nr.  13

              5.  Fermele  arse  se  fie  reclădite.  medicului,  despre  aceasta  trebue  se  facă în­  Nalba  are  putere  medicinală  căutată  si
              6.  Anglia  să  chezâşuească  un  îm­  ştiinţare  separat.  Protocolul-despre  visitarea   recomandată  în  unele  boale.   Se  întrebuin­
                                                    morţilor  de  regulă  şe  trimite  la  lună  oficiu­  ţează  ca  doctorie  şi  foile  şi  florile  şi  chiar
         prumut  pe  care  l-ar  face  Burii.
                                                    lui  pretorial.  Dacă  înse  chirurgul la  visitarea   rădăcina  nalbei.  Este  b ne,  ca  foile  să  se
                      Din  Balcani                  cadavrului  va  descoperi  pe părţile exterioare   culeagă  în  Iunie,  înainte  ca  nalba  să  înflo-.
                                                    ale  aceluia  urmele  unei  morţi  siln ce,  e  da­  rească;  florile  în  Iulie,  ear  rădăcina  în  Sep­
         vij|  zi  de  zi  ştiri  tot  mai  neliniştitoare   tor  a  face  cunoscut  acest  cas  antistiei  co­  temvrie,  şi  apoi  se  se  usuce  într'un  loc  us­
         despre  starea  din  Macedonia  şi  Bulga­  munale.  (Instrucţia  ministrului  de  interne nr.  cat  şi  la  umbră,  păstrându-se  la  loc  întune­
         ria.  Mai  ales  în  Macedonia  şi  Albania   31025  din  anul  1876).                 cos.  Zamâ  nalbei: e  bună  pentru  aprinderi
                                                                        *                       dureroase  de  gură  şi gât,  ba  chiar  şi  pentru
         starea  e  gravă.  Guvernul  turcesc  a  a-
                                                         D r e p tu l  d e fo lo s in ţă  \i compete vă­  durerea  de  dinţi.
         dresat  puterilor  o  notă,  în  care  acusă
                                                    duvei  asupr i averii  mişcătoare  bărbatului seu
         pe  Cel  bulgar,  că  uşurează  trecerea  ban­  după  moartea  aceluia,  va  se  zică  ea  o  folo­  Ap.a  album inoasă  este  o  beutură
         delor  de  răsculaţi  din  Bulgaria  în  Ma­  seşte  în  întreg  decursul  văduviei  sale,  ori   foarte  folos toare  în  cas  de  diaree,  de  di-
         cedonia,  unde  se  zice  că  se.  află  şi  Sara-   sunt  copii  ori  tiu  sunt  şi  până  când  nu  se   şenterie,  de  otrăvite  cu  chibrituri  etc.  Luaţi
         foff,  îndemnând  pe  creştini  la  răscoală   va  mărita  din  nou  sau  până  când  va  muri,   4— 6  albuşuri  de  oue  şi  le  bateţi  într'un  li­
                                                    până  atunci  nu  poate  fi  în  posesiune  con­  tru  de  apă  rece;  beţi  din  această  compu­
         contra  Turciei,  care  a  promis  suma  de
                                                    turbată  de  nimenea;  înse  greautăţile  averii   nere  multă  deodată  în  cas  de  otrăvire,  câte
         2000  lire  celor-ce  vor  pune mâna  pe  el.
                                                    dînsa  are  a  le  purta.  Un  atare  cas  ded  ept   puţină  şi  des  în  cas  de  diaree  şi  disenterie.
         In  urma  unei  ştiri  se  susţine,  că  Austria   de  folosinţă  poate  veni  înainte  şi  pe  basă
         şi  Rusia  n’au  acum  de  gând  se impună   contractuală.  Ori  într'un  cas,  ori  într'altul,  L apte  de.  gă in ă   se  numeşte  un  găl-
         nici  o  schimbare în  Balcani,  aşa  că starea   dreptul  de  folosinţă  e  bine  a  se  intabula.  binuş  de  ou  bătut  în  apă  caldă  îndulcită cu
                                                                        *                       zăhar  sau  cu  miere,  la  care  se  adaugă  apă
         se  poate  agrava  tot  mai  mult.
                                                          C ererea  p e n tr u   d esfiin ţa rea   că ­  de  flori,  de  portocale,  de  viorele  şi  de tran­
                                                    s ă to r ie i  este  a  se  înainta  tribunalului  re­  dafiri;  este  foarte  bună  pentru  copiii  cari
                                                    gesc  în  termin  de  6  luni,  începând dela ziua
                                                                                                tuşesc.
                                                    aceea,  în  care  celalalt  consoţ  de  căsătorie
          A d vo catu l  poporului.
                                                    com.te  un  lucru  greşit,  care  e  acomodat
                                                    pentru  desfiinţarea  căsătoriei,  respective  i-a
                                                    venit  la  cunoştinţă  cansa  desfiinţării  aceleia.
              T oţi  a ceia ,  cari  doresc  a-şi _ câştiga                                           i i    m v      «   i ţ i
                                                    In  urma  acesteia  se  ordinează  despărţirea
         cualificaţiunea  de  lipsă  pentru  postul  de
                                                    dela  pat  şi  masă  a  acestora,  care  durată  nu
         chirurg  (visitător  de  morţi),  trebue  se  se   poate  fi  mai  setirtă  de  o  jum.  de  an,  dar
         presenteze  înaintea  medicului  comunal  ori   nici  mai  lungă  de  un  an.               Pentru  cei-ce  lucră  cu  aramă.  Aramei
         cercual,  pe  teritorul  căruia  locuesc,  ducend   Dacă  după  expirarea  terminului  în res-   se  poate  da  un  lustru  durabil  dacă  se  în­
                                                    tirtip  de  trei  luni  părţile  nu  mai cer  desfiin­  călzeşte  într'un  vas  de  fer  tartar  depurat,
         cu  sine  atestatul  de  şcoală,  că  ştie  scrie  şi
                                                    ţarea  căsătoriei,  pe  basa  causei  arătată  şi   (cremor  tartarii,  Weinstein)  şi  apă  până  ce
         ceti  şi  cel  de  moralitate.  Aceştia  îi  învaţă  şi
                                                    şi  întărită  prin Jege  nu  se  mai  poate  cere
         după  depunerea  examenului  înaintea  medi­  desfiinţon a  aceleia.  (Art.  de  lege  XXXI  §   ferbe  şi  se  pun  în  această  soluţiune  obiec­
         cului  cercual,  pot  fi  aplicaţi în  comitatul res­  83  şi  100  din  anul  1894).  tele  de  aramă.  După  15  minute  se  scot,  se
                                                                                                clătesc  cu  apă  rece  şi  se  usucă  bine.
         pectiv  ori  şi  în  ce  comună.  (Instrucţiunea
                                                                                                                    *
         ministrului  de  interne  nr.  31025  din  anul   Medicul  casei.                           Pentru  legătorîi  de  cărţi.  Pete  de  gră­
         1876).  •
                                                                                                sime  se  pot  scoate  din  hârtie  cu  benzol-
                             *
              C h iru rg u l  e  d a to r a  face cunoscute   N alba  sau   altea.  Această  plantă  e   magnezie  în  modul  următor:  magnezie  arsă,
         toate. caşurile  de  moarte  antistiei  comunale;   cunoscută  de  toată  lumea;  ea  creste  în  lo-   ce  se  amestecă  cu  atâta  benzol  curat,  până
         dacă  înse  cel  mort  a  fost  un  băiat  mai  mic   curi  umede  şi  răcoroase.  In  multe  grădini   ce  şe  formează  o  massă,  care  după  câtva
         de  şepte  ani  şi  dacă  la morbul  care  i-a cau-   e  sădită  şi  pentru  frumseţa  ei,  mai  cu  samă   timp  devine  sfarîmăcioasă.  Dacă  este  a  se
         sat  moartea  nu  a  fost  împărtăşit  de  ajutorul  când  este. înflorită.            scoate  o  pată  de  grăsime  din  hârtie,  se

                                                                                                     Intr’o  legendă  se  zice,  Că  Prea  Curata
                    F O I Ţ A                           Povestea  nucului.                      Fecioară  Mat ia,  când  a  fugit  spre  Vifleem,
                                                                                                pe  drum  s’a  adăpostit  de  ploaie  sub  un nuc
                                                                                                şi  de  aceea  se  împletesc,  prin  unele  părţi,
                  3fa i  cu  plugul!                     In  limba  florilor  nucul  însemnează con­  la  cununile  ce  se  pun pe1 morminte,  şi frunze
                                                    fidenţă.                                    de  nuc.                        v
                                                         Romanii  vechi  priviau  nucul  ca  un      La  Romanii  şi  Grecii  dîn  vechime, nu­
                Hai  cu  plugul,  frăţioare,
                                                    semn  al  nemuririi  şi  de aceea l-au  consacrat   cile  erau  privite  ca  un  semn  al  binecuvân­
                Pe  cel  câmp.  înţelinit,
                                                    zeului  Joe,  numindu-1  «Jovis  glans»,  adecă   tării  cerului  şi  de  aceea  la  ospeţe  nupţ:ale
                Se  resturnăm  pe  răcoare
                                                    «stejarul  lui  Joe».                       se  arunca  cu  nuci  peste  mire  şi  mireasă.  In
                Brasde  multe  de  hrănit!
                                                         Cuvintele  Jovis  glans  au  fost  prescur­  unele  părţi  ale  Italiei,  obiceiul  acesta  s’a
                Ititr’un  loc  sâ  dăm  sficară,    tate  mai  târziu  în  «Juglans»,  dând  astfel   păstrat  până  în  ziua  de  astăzi.-
                                                    nucului  numirea  botanică  latinească,  pe  care   In  Austra  de  sus  e  datina,  că  dacă  o
                Ear  în  altul  grâu  frumos,
                                                    o  are  şi  astăzi.                         fată  voeşte  se  ştie  când  se  va mărita, atunci
                Ca  la  viitoarea  vară
                                                         Cu  toate-că  în  vechime  nucul  era  pri­  aruncă  un  baston  în  nuc.  Dacă  bastonul  se
                Se  ne  dee  mult  folos.
                                                    vit  ca  un  copac  sfânt  şi  fructele  lui  se  în­  opreşte  printre  crăcile  nucului,  atunci  fata
                Domnul  Sfânt  Atotputinte          trebuinţează  cu  mare  succes  contra  reuma­  şe  va  mărita  în  curend,  ear  dacă  bastonul
               „  Se  ne  vie  ’n  ajutor,          tismului,  a  leprei,  etc.,  totuşi  oamenii  cre­  cade  jos,  atunci  fata  va  mai  aştepta  cel  pu­
                Şi  de-acum  tot  înainte,          deau  că  în  nuc  îşi  aveau  existenţa  o  mul­  ţin  un  an.
                Munca  se  ne  fie  ’n  spor.       ţime  de  draci.                                 O  altă  credinţă  mai  este,  că  dacă  o
                                                         Nucul  mai  era  consacrat  sărbătoarei   femee  de  curând  măritată,  aruncă  coji  de
          („A.  P.  R.“)             A .  Vdsiliu.
                                                    solstiţiului  de  iarnă;  ear  mai  târziu,  după lă­  nuci  în  foc  şi  dacă  cojile  ard  fără  a  pîrîi,
                                                    ţirea  creştinismului,/  nucul  a  fost  consacrat   aceasta  e  un  semn  că  va  trăi  o  vieaţă  li­
                                                    Sf.  Nicolae,                              niştită  cu  bărbatul  ei;  dacă  aceste  coji,  în
   1   2   3   4   5   6   7