Page 3 - Bunul_Econom_1902_13
P. 3
Nr. 13 B U N U L E C O N O M Pag. 3
freacă pata cu precauţiune ca această massă dospirii aluat acru ca la pâne, apoi formăm NOUTĂŢI
şi apoi se scutură fărîmăturile de magnezic. pani şi le coacem puţin în cuptor. Nutrind
Pete proaspete dispar imediat, cele învechite găinile cu aceasta, vor fi ouetoare, afară de
însă numai după-ce s’a repetat această pro aceea o şi mâncă bucuros. Statua împărătesei Elisabeta. Monar-
sk
cedură de mai multe-ori. Un mare avantagiu chul a cumpărat la Terfitet un loc, unde
Urzica e un nutrement plăcut, săhă-
al acestei proceduri este, că nu se alterează va ridica o statuă a împărătesei Elisabeta.
tos, nutritor şi bun animalelor de casă. Din
nici cea mai fină hârtie şi nu se şterg de Statua este lucrată de sculptorul Antonio
acest punct de vedere şi putendu-se cosi
loc nici literile tipărite. Preparatul se poate Chiattone din Ticino. Representă pe ,împă
conserva în vase de sticlă închise hermetice de 2— 3 ori pe an, e de recomandat şi se răteasa şezend pe o bancă, meditând asu
cu dopuri de sticlă. trage atenţiunea economilor noştri asupra a- pra unei lecturi ; mâna dreaptă o are pe
* cestei plante, care crescând primăvara foarte
cartea întredeschisă ce o ţine în poală; cu
Pentru pielari. De multe-ori se ivesc de timpuriu, suplineşte in măsură considera mâna stângă îşi ţine fruntea. Tot Chiattone
dificultăţi la înegritul pieilor din causă, că bilă lipsa nutreţului. Vacile dau lapte mult lucrase la.comanda împărătesei, statua moş
pieile sunt prea unse şi nu prind negreală. si bun mâncând urzici. Porcii se îngrase de tenitorului Rudolf, dela castelul Achilleion.
Următoarea receptă este foarte probată pen ele tăiate mărunt şi amestecate cu tărîţe ori *
tru pieile ce sunt pregătite pentru cisme sau ! făină. In unele locuri se cultivă pe câmp, Mărci poştale scoase din circulaţie.
j ca cânepă, şi topindu-se şi lucrându-se ca Dela 1 Aprilie începând mărcile poştale de
ori-ce soiu de piei. S e topesc 125' grame de
cânepa, dă un tort bun, din care se ţese 6 bani de coloare roşie-brună sunt scoase
sodă în 2 litri apă ferbinte. De altă parte
pânză pentru saci ş. a. Găinile dacă se nu din circulaţie. Scrisorile, cărora se vor a-
se fcrbe în 3 litri de apă o jum. kil. brasi-
hen (Blauholz) până ce rămâne cam 2 litri, tresc su sămânţă de urzici, oue mult. Să plica astfel de mărci, vor fi considerate ca
apoi să se strecoare fluiditatea prin un petec mânţa se culege toamna şi atunci se şi nefrancate. *
de postav. A treia văpsea se se facă din samănă. '
* 0 generoasă doamnă din Braşov vrând
negreală de fer sau calican (galiscă) disol-
Cute facem oţet din coceni de cucuruz ? să ajutoreze Reuniunea femeilor române
vată ca de obiceiu. Nici una din văpselele
Când desfacem (smicurăin) cucuruzul, ale pentru ajutorarea văduvelor sărace din Bra
acestea se nu se amestece. Mai întâiu se
gem cocenii cu miezul ro>u, îi curăţim bine şov si Săcele, s a înscris ca membră fun-
unge pielea cu o perie cu fluiditatea sodei,
de hoaspe, apoi îi crepăm în două ori în datoare sub iniţialele: A. M., solvind suma
cu altă perie din fluiditatea de brasilien şi
patru, încât să-i putem băga în sticla de o- de 50 cor. Exprim şi pe această, cale cea
cu a treia perie cu văpseaua de calican.
ţet. 0 bucată de ciocan se nu fie mai lungă mai viuă mulţumită a Reuniunii, pentru
Trebue grijit, ca se nu se amestece nici
ca degetul cel mic. Luăm acuma o sticlă nobila faptă, ce ni-s’a dat a înregistra.
chiar periile. K
de oţet şi băgăm în ea coceni de aceştia Braşov, 12 Martie v. 1902. Pentru comitetu
până la jumătate, şi turnăm peste coceni a- Reuniunii : Balaşa Blebea, presidentă.
tâta oţet: bun, până ce sc acopcr cocenii. - * *
D I V E R S E Acesta ne este stratul (patul de oţăt) peste Găina unui îngrijitor de scoale dinfr’un
care după doue-trei zile turnăm vin până ce orăşel din Germania a ouat în vreme de
Rănile ce le capătă vacile pe uger, mâi se umple sticla. Peste câteva zile punem sti vr’o 6 ani 999 de ouă. Când a ouat al
ales când sug viţeii, se vindecă uşor dacă cla la căldură nu. prea mare, vinul întreg se lOOOdea pe întreagă uliţa au pus steaguri
le spălăm mai întâiu cu apă călduţă şi apoi preface în oţăt tare şi bun. Stratul de co pe case, ear sara au adunat toţi vecinii
le ungem cu un ou bătut cu miere cu deo ceni ţine 2 — 3 ani. şi-au ţinut ospăţ cu păpară şi eu vin în
cinstea găinii. Să fi auzit cum îi strigau toţi
sebire pe ţîţe.
* Păduchii de găină se pustiesc, dacă se să trăiască !
Nutreţ bun pentru galiţe putem pro leagă chingile unde se culcă găinile cu cârpe *
duce ferbănd cartofi, pe care-i amestecăm de pânză, pe cari se adună păduchii, după Vieaţă lungă, In localitatea Spasskaja
cu atâtea tărîţe de grâu ori de orz, câţi car aceea luăm cârpele şi le opărite. Aceasta o din districtul Belgorad în Rusia, a murit
tofi şi frămentându-i bine îi lăsăm se se facem mai de multe-ori. zilele acestea un om de 140 ani, care trăia
din cerşit.
dospească ca pânea, punând spre scopul
arderea lor, pîrîe, atunci traiul. în căsnicia Lunca ’n pace înverzeşte, — Dar tată, şi d-bu..
ei, va fi tulburat. Dulce-i umbra de sub fagi. — Eu? M’ai văzut turnând când aveam
A noastră inimă ’nfloreşte, etatea ta?
Nucile aurite şi argintate cu poleială, * 1 ■
O cât ne suntem de dragi.
cari se acaţă în pomul de Crăciun, însem O mamă, care îşi iubia copilul seu, în
nează vieaţă eternă, nemurire, iubire de > M. JP.
trebă pe doctorul casei ce ţinută s’ar po
D-zeu şi îndurarea Creatorului.
trivi mai bine pentru copilul ei ?
Acestea sunt păi eri şi legende. Nu mă — Bătaia, răspunse doctorul, va fi cea
întrebaţi de logica lor, căci n’aş şti ce se Un nobil, care avea plăcere se guste mai bună pentru el.
vă respund. B. beuturi spiriuoase, voi se apere aceste beu-
turi de servitorul seu, care era cam beţiv,
Câte fete-s cu peptarc
de aceea a scris pe plosca de vânat, în care
Toate-s strîmbe de spinare
îl păstra, «venin». Intr’o zi pândi şi dete
Ca baerul la căldare;'
Lasă lumea. peste servitor tocmai când bea el din ploscă Câte fete sunt cu bani
aceea.
Toatc-s viţă de ţigani.
— Blăstematule, îi striga stăpânul, nu
Lasă lumea sgomotoasă ştii ceti? nu vezi că în ploscă e venin? Mânjiră ^cunună de flori
Cum o vrea se se frământe. ■— Am voit, zise, servitorul, să mor cu Când te văd mă iau fiori
Vino ’n lumea cea frumoasă, stăpânul meu. Din brâu până subsuori.
Numai paseri să ne cânte. * ■- Mor mândro şi mă aprind
Andrâs bâcsi trage o sfântă bătaie bă Qted te văd pe drum trecând
Printre leasă, pe colnice, iatului seu, pe care l-a surprins cu o ţigară Cu cişmele tropăind
Drag îmi e să pribegim. în gură. Şi cu mâna semn făcând
Lumea facă ce va zice. — Bagă de seamă să te mai prind Cu guriţa tot zimbind.
Nu îmi pasă ne iubim. şi a ltă-dată.
