Page 4 - Bunul_Econom_1902_13

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 13

trebue prea întârziat cu această operaţiune. Muşuroitul se
execută sau cu sapa sau cu muşuruitorul tras de vite.
Mijloace contra stării nefavo­ Acest din urmă nu este alt ceva decât un fel de plug
rabile a pământului, cu 2 brâsdare şi 2 cormane. Cormanele sunt de regulă
mobile, pentru a arunca pământul mai aproape sau mai
(Retipărirea interzisă).
departe, după îndepărtarea rîndurilor. Muşuroitorul fiind un
(Urmare şi fine).
instrument foarte spornic, este mai recomandabil decât
prăşitoarele, deşi după ei trebue se meargă unu sau doi
Dovadă cât de mult prieşte plantelor prăşitul, putem
lucrători pentru a îndrepta ceea-ce muşuruitorul a lăsat
constata prin experienţe. Merunţirea pământului, în cur­
incomplet.
sul vegetaţiunei plantelor se face în diferite moduri şi
timpuri, după natura plantei. Fânaţele, trifoiştile şi lucer- D istrugerea buruenilor. Paguba ce ne poate causa
niştele perpetue se grapă foarte energic cu grape anume înmulţirea buruenilor, este variată. Prin desvoltarea lor
construite în cursul toamnei sau mai bine primăvara după detrag plantelor culturale lumină,) umezalâ şi nutriment
ce s’a svântat pământul în deajuns. şi devin deci vătâmătoare. Multe buruieni se încolăcesc
pe plantele cultivate şi le doboară la pământ. Mai sunt
Efectul binefăcător al acestei grăpâri va bate cu
vătămătoare unele burueni prin forma sămenţelor lor, în­
atât mai mult la ochi, cu cât ţelin£ va fi mai veche. Tot
în asemenea mod vom grăpa sămânăturile noastre de cât devine foarte greu a le separa din semânţele plante­
lor cultivate, aşa încât preţul astorfel de sămânţe ne-
toamnă, dacă primăvara s’ar fi format vr’o scoarţă pe
suprafaţă, sau dacă s’ar constata că stau prea des. curâţite scade foarte mult. In fine mai servesc multe din
Plantele care recer în cursul vegetaţiunei lor un burueni ca adăpost multor animale stricăcioase.
spaţiu mai mare, precum sunt: porumbul, napii, cartofii, să Mai greu se pot distruge, şi sunt prin urmare cele
prăşesc totdeauna, din care causă li-s’a şi dat numele de, mai vătămătoare buruenile perene (ce trăesc mai mulţi
plante prăsitoare sau de sapă. Prăşitul se execută mai ani), care pe lângă sămânţe se mai multiplică şi prin
bine cu sapa, deoareTce lucrătorul este în stare a mă­ rădăcini tîrîtoare, precum sunt spre e x .: bozul, scăetul
runţi pămentul până în nemijlocita apropiere a plantei (unele specii numai). Piciorul cocoşului, pirul, coada calu­
fără a o vătăma. lui, podbealul şi altele.
Plantele care nu sunt sâmănate în rînduri regulate, Buruenile anuale, care să înmulţesc numai prin să-
nu se pot prăşi decât numai cu sapa. După îndepărta­ mânţe, să pot distruge cu mai mare înlesnire.
rea plantelor, adâncimea săpatului, după mulţimea burue-
In prima linie vom îngriji a le distruge înainte de a se
nilor existente depinde şi suprafaţa ce poate săpa un lu­
coace sămânţele lor. Ogorul şi prăşila repeţită le nimi­
crător pe zi.
ceşte în curând.
Plantele ce sunt sămănate în rînduri şi mai cu samă
Bine înţeles, sămânţa plantelor cultivate va fi tot­
acelea, care stau şi la distanţe egale în rînd, se pot prăşi
deauna cât se poate de curată. Repeţind aceste mijloace
şi cu prăşitoarele anume construite şi puse în lucrare prin
în curs de mai mulţi ani, vom putea scăpa de burueni.
vitele noastre. Avem mai multe sisteme de prâşitoare,
după felul plantei. Toate au însă neajunsul, că în cas Mai greu este a distruge buruenile perene. Timpul
dacă plantele nu stau exact la distanţe egale, atunci se va fi mai lung şi mijloacele mai costisitoare.
pot vătăma foarte uşor. Afară de aceasta cuţitele sau
La fiecare arătură să vor culege chiar cu mâna sau
brăsdarele prâşitoare mărunţesc pămentul numai între rîn­
cel puţin cu grapa, rădăcinile ce ar eşi la suprafaţă.
duri şi şi aceasta numai la o îndepărtare oare-care dela
In locuri mai preţioase, precum este spre ex.: în gră­
plante. Deci lucrarea este incompletă. Din acest motiv
dini, vom scoate aceste rădăcini complet cu ajutorul
plantele mai preţioase se vor prăşi totdeauna cu sapa.
hârleţului şi târnăcopului.
In general prăşitul se începe cât se poate de timpuriu,
imediat după ce să văd plantele răsărite. Deoare-ce prima Multe rădăcini să distrug dacă facem lucrarea pă­
prăşilă are de scop a mărunţi coaja deasupra pământului mântului toamna şi-’l lăsăm expus gerului de iarnă, care
şi a nimici buruenile răsărite, nu vom săpa adânc decât va distruge multe din ele.
8— 10 cm. Un mijloc bun a devenit în practică contra bozului:

In timp ploios, bine înţeles nu vom prăşi, mai ales sămănarea locului cel puţin 2 ani de-arîndul cu cânepă,
un pământ argilos, căci pe deoparte s’ar forma bulgări, ear’ care îl îneacă.
pe de altă parte multe din buruenile tăiate s’ar prinde ear.
In anii mai ploioşi şi în pământ potrivit, cânepa se
Prăşitul al doilea se face mai adânc şi în cas când va ridica foarte repede, întrecând bozul, care în lipsa de
voim a curăţi pământul bine de buruieni, repetăm prăşila lumină, va peri tot mai mult.
de 2 până chiar şi 5 ori. (5a fine a mărunţirei pămân­
Mai putem distruge astfel de burueni perene, mai ales
tului executăm şi muşuroitul, adecă adunăm pământul în
cele mari, că le tăem cu stăruinţă şi cât se poate de des
jurul trunchiului plantelor. Scopul muşuroitului este a da
dela suprafaţa pământului.
plantelor o mai mare fixitate, şi precum d. e. la porumb
Prin acest mijloc slăbim şi rădăcina va da îndărăt
şi cartofi a procura mai mult nutriment rădăcinelor.
în vegetaţiune şi în fine piere.
Muşuroitul poate deveni mai mult stricâcios decât
folositor, dacă se execută prea târziu; pentru aceea nu