Page 6 - Bunul_Econom_1902_13
P. 6
Pag- 6 ___ B U N U L E C O N O M Nr. 13
Serată românească în New-York. In cur bisericile autocefale ortodoxe, precum şi stu- CALENDARUL ECONOMIC.
sul -acestei ierni a avut loc la New-York, în diarea înlocuirii călindarului Iulian prin cel
»■ saloanele d-nei şi dlui Frederic S. Goodvin, Gregorian.
* ‘ Ce se facem, în Aprilie?
ziarist, o .prea frumoasă serată românească.
S’a representat pe o scenă iinprovisată «Ser Dn. căpitan de honvezi sinucigaş. Căpi In grădina de pomi putem îndeplini
barea Paştilor în România» şi «O nuntă ţă tanul de honvezi Albert Cap, profesor la altoitul. Pomii se ieurăţim de toate crengile
uscate şi pe cei sădiţi de curând în timp
rănească » cu toate dansurile naţionale. Ca academia «Ludovica» din Budapesta, s'a si uscat se-i udăm. La tot caşul omidele ră
uvertură orchestra a executat «Nunta ţără nucis în Fiume. Căuşele sinuciderii sunt ne mase şi alte soiuri de insecte stricăcioase
cunoscute.
nească» de Louis Wiest, apoi diferite arii ce se ivesc pe pomi, acum e timpul de a le
româneşti şi vaisuri de Ivanovici. Toţi invi culege fără întârziere. Pcrsecii tomnatici a-
cum trebue retezaţi, dacă acest lucru nu s’a
taţii, vrc-o 200 la număr, purtau costume Evidentă
româneşti. Ziarele americane au scris lungi îndeplinit mai înainte. Sapă şi pliveşte bine
grădina de pomi, şi pentru facerea 'garduri
dări de seamă, însoţite de ilustraţii, asupra pentru oficiile parochiale şi protopresbiterale. lor vii acum e timpul, ri -
acestei serbări, care a avut un succes din In grădina de legume se pot sădi tot
cele mai desăvârşite. E. Aprilie. felul de verdeţuri sau legume. Plantele ră
sărite în patul cald le răsădim în liber şi în
30 Aprilie, tenr.inul pentru depunerea tinlp uscat le udăm regulat şi cu îngrijire,
Cel mai bătrân general din Europa este examenului de pe cursul II. pedagogic pe dar de regulă dimineaţa, pentrmcă udându-le
Edmund Schwârz-Benîller, care şi-a serbat
cale particulară. seara, fiind peste noapte fr g, se pot pri
zilele trecute aniversarea a 94-a. El serveşte mejdui. Răsadniţele cu acopercmânt se des-
în armată de 74 ani şi s’a făcut general Coper to_ată ziua, ba şi peste noapte, dacă
înainte de asta cu 50 de ani, şi este unul Cursul pieţii din Budapesta nu e temere de îngheţ. Sobolii, furnicile şi
alte insecte stricăcioase trebue stîrpite
din acei pr.ţini în vieaţă, care odinioară a — în 2 Aprilie 1902 n. — In câmp. Pliveşte sămănăturile de bu-
făcut mat şui dela Lemberg la Ne ap ol cu rueni înainte de a fi cu paiu. Samănă cucu
per 50 klgr.
raniţa în spate. Bătrânul general trâeşte în ruz şi pune cartofi. Isprăveşte cu sămănatul
Grâu . . i , . . cor. 9.10 până la 9'30
Viena. Secară. . . . . . » 7.35 > > 745 seminţelor de primăvară şi c consult a tă
/ - * vălugi sămănăturile, a căror pământ s’ar fi
Cucuruz . . . . » 5.10 - » • 5:20
Exportul de carne din Eomânia. Din 1 Ovăs . . . . . . » 7.30 » 7.55 înscorţoşat. Livezile avend destulă umezală
Noemvrie 1901, până la 28 Febr. a. c. sa Fasole . . .. /.* » — *— în luna aceasta, nu trebue udate. E consult
exportat din România la Hollanda 320 mii Mazăre . - • • , » » ■— #— primăvara şi mai ales pe timpul acesta, a
Fân . . . . . . > -------' * » — ;—: grapa livezile.
ch%r. carne de porc sărată şi 30 mii chlgr. Iu viie lucrul de căpetenie este tăie
Mohor . . . . » --- -• >1 '» ———
carne de vită sărata. Hirişcă . » > ■— •— rea, ridicarea şi cercuirea. Surcei de viţă de
* Viîe şi acum se mai pot sădi.
Unsoare . . . » ,56.— » » 56 50
Begele băilor de aur şi diamant, după Slănină . . v. . . » 46.— > » 47*— In magazinele de bucate trebue cât de
cum îl numiau, Cecil Rhodcs, şi-a lăsat o Linte . , . . . . » .— . — • » » ------- des aerisat, Cernc Şi scutură bucatele cu în
grijire, ca se le mântui de gărgăriţe; pune
însemnată parte a averii diferitelor scoli si Cânepă . lână nespălată în jurul coşurilor cu grâu.
institute de băieţi. Averea rămasă este circa Trifoiu . . . . . » 65.— . » 70 — Grâul încins amestecă-1 cu pulbere de căr
Lucerna . . . .. 48.— . » » 56.—
72 milioane de cor. Ceealâltă parte au ere- buni şi după 14 zile cerne-1, că îşi perde
zit-o familia, fratele şi sora sa. mirosul.
* Calindariul septemânii vechiu şi nou. Albinele în luna aceasta îşi încep cu
sîrguinţă lucrul lor, de unde Urmează că se
Gemeni. Femeile Rada Greţu din co ne îngrijim de curăţenia cuvenită şi trebuin
muna Oboga şi Ioana Voicu, din Soveja, Dum. a4apostului, Ev. Marcu, c. 9, g. 3, v. 11 cioasă şi.se le scutim de inimicii lor, cari-
România au născut câte doi băieţi şi câte-o' la tot caşul trebue pustiiţi fără cruţare.
Dum. 24 Păr. Zaharia 6 Sextus In luna aceasta după Sf. George vitele
fată, deodată.
* Luni 25' (f) Buna Vestire 7 Hermann se sCot la păşune. Grijiţi se nu se umfle de f
Marţi 26 Arh. Gavril 8 Diouisius . nutreţul cel verde, dă-le fen'înainte de ale
Monumentul Eegelui Carol dela Turnu- MerC. 27 Cuv. Matrona 9 Mai ia scoate la păşune. Soiul galiţelor cam în luna
Severin, sculptat de dl Bălăcescu, se va inau Joi 28, C. Ştefan şi Ilarion 10 Ezechil aceasta puiază, de pui trebue se îngrijim
gura în ziua d e. 10 Maiu. Vineri 29 Păr. Maieu 11 Le on Papa, foarte bine. Puii de curcă numai în zilele '
Sâmb. 30 C. P. Ioân 12 Iulius calde şi cu soare trebue lăsaţi afară la aer
liber.
Cel mai Vechiu, steag românesc. Intr’o
şedinţă a Academiei-Române dl Sturdza a Târgurile din Dngaria, Transilvania şi Bănat. Institutul regnicolar de credit fonciar
cetit o comunicare făcută de profesorul I.
Dela 6 - 1 2 April n. pentru proprietarii mici
Bogdan, decan al facultăţii de litere d n
Bucureşti de cuprinsul, că la mănăstirea acoardă împrumuturi proprietarilor mai mici
7. Hasmaşul Lăp. 11. Teaca. Uioara.
«Zagrofos» de pe muntele Athos, se află 2 pe lângă intabulase şi amortisare în rate mai
Şomortin. 12. I Iâltnagiu.
steaguri foste ale lui Stefan-cel-mâre, eroul 10. Cucu. Măgeruş. 13. Baţ- n. Vâr eţ. mici sau ma mari. • ■
Dela înfiinţarea lui s’au folosit
voevod al Moldovei, Unul dintre aceste Mureş-Orga. Ugra.
steaguri e din anul 1500, deci cel mai 23262
vechiu steag românesc păstrat până în zilele cu împrumuturi dela acest institut, cărora
întrebări şi răspunsuri.
noastre. li-s’au împrumutat (53) i _3
, *
Dlui /. M. în Abrudsdt. Dacă pentru 73,407.300 cor.
In gamisoana din Praga s’a dat ordi
nul, ca soldaţii se fie instruiţi în casarme în stîrpireâ conopister ţelor n a folosit petroleul Despre felul şi modalităţile de urmat
cântecele bisericeşti, ca mergeai da biserică şi zama de tabac, atunci întrebuinţează şi la împrumuturi se dau cu plăcere lămuriri;,
se cânte la sf. liturgie. Eată o %isposiţie apă mestecată cu esenţă de oţet şi săpun, îndatn-ce se cer prin o simplă epistolă. Pe
vărsându-se în canalele pe unde umblă in
înţeleaptă, care ar trebui să se generaliseze lângă o recompensă moderată institutul în
în toate părţile. sectele acestea stricăcioasă. E consult â se deplineşte toate cele necesare pentru înta-
* . v • căuta în direcţia canalelor şi cuibul unde bulare avansând chiar şi cheltueli e.
Schimbarea calendarului. Patriardiul din sunt depuse ouăle, nimicind şi pe acelea. Cci-ce se interesează de aceste împru
Constantinopol a lansat o enciclică 'despre muturi se se adreseze la «A kisbirtokosok
proiectele ce are de supus sinodului şi care Prim-colaborator: Const P. Barcianu. orsz. foldhiteliniezete*, Budapesta. Bâlvâny-
ar avea de scop strîngerea legăturilor între 1 Redactr-responsabil: loan Fleşeriu uteza 19.
