Page 1 - Bunul_Econom_1902_14
P. 1
Anul III. Orăştie, 12 Aprlie n. 1902. Nr. 14.
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE Şl COMERCIU
ORGAN AL: „Reuaiunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : ' A P A R E: I I N S E R Ţ I U N I :
I’e an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) fiecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înaitite:
rează la anul 1859, scriind în almana- | Prohodul a fost oficiat de vicarul
chul întitulat «Muguri», redactat de I Mangra, archimandritul Hamsea, proto-
Mircea B. Stănescu. A fost asemeni unul sincelul I. I. Pap, monachii R. Cioro-
■ EPISCOPUL loSIF GOLDIŞ * i j din cei mai zeloşi membri al «Asociaţiunii gariu, G. Bogoevici şi mai mulţi preoţi.
>
! i Naţionale Aradane» chiar dela înfiin- Vorbirea funebrală a fost rostită
ţarea acesteia; în comitetul ei a fost de archimandritul Hamsea.
Diecesa Aradului e în doliu. Prea membru şi în urmă cassar.
bunul ei episcop, de toţi iubitul /ost/ Mai mult a scris în «Speranţa»,
Goldiş, după o păstorire de abia doi apărută în Februarie 1869, foaie lite
ani şi jumătate, a, trecut la cele eterne rară, la care au colaborat V. Mangra, C
Sâmbătă dimineaţa la orele 6. Gurban, Dr. II. Puşcariu, Mihaiu Bej an , Plantele ca şi animalele se deo
i
Sănătatea îi era de mai mult timp şi alţii. Foaia aceasta a fost recoman- sebesc între ele după modul cum se
sdruncinată. O mare parte a averii sale, j dată cu multă căldură păturii noastre hrănesc. Unele preferă un fel de
conform testamentului făcut încă în culte chiar de Şaguna printr’o circulară. nutrement, altele altfel; unele îşi iau
vară, rămâne diecesei. La 1873 vedem pe I. . Goldiş hrana din stratul mai superior al pă
Din vieaţa înaltului prelat dăm ur redactor al foii «Lumi na», care mântului, altele îşi adâncesc rădăcinile
mătoarele date biografice: apare în locul «Speranţei».' La foaia în părţile mai de jos ale lui; unele
aceasta sau grupat Ioan Slavici, părin eau nutremântul aproape tot din pă
Ioan Goldiş, căci nurrfele Iosif l-a
tele Baiulescu (Braşov), Dr. Vasiciu, Dre- mânt, ear altele în mare parte şi din
luat când s’a călugărit, s’a născut în 17
giciu, Sturdza, Damşa şi Mangra. aer. De aci resultă că este mare gre-
Febr. 1836 în Socodor, comună mare
Lupta cea mai sdravănă o dă şalâ a cultiva una şi aceeaşi plantă
în comit. Aradului, din părinţi ţărani.
însă părintele Goldiş la 1880, când, în mai mulţi ani de-arîndul pe acelaş loc.
Clasele 'primare le-a făcut în Socodor
calitate de profesor gimnasial în Arad, Trebue se le alternăm (prerîndim).
şi Bichiş, ear cele gimnasiale în Sarvaş
a combătut cu un splendid succes, pe In modul acesta folosim mai bine toate
şi Arad. Teologia tot în Arad a înve-
învăţaţii maghiari, îndeosebi pe Rethi straturile pământului, îl putem chiar
ţat-o, ştiinţele juridice lc-a făcut în Do-
(Schlotterbcck), cari susţineau teoriile înbogâţi şi facem multă economie în
briţin, ear filologia clasică cu profesura
lui Roesler şi Hunfalvi (Iiundsdorfer). îngrăşăminte.
în Budapesta. La 1865 a fost numit
Pe teren bisericesc, în calitatea-i Experienţa şi ştiinţele ne-au învă
vice-notar la comitat, ear mai târziu a
de profesor şi apoi director al semina ţat cum trebue se ne întocmim rotaţiu-
fost ales de cătră congregaţie de prim
rului, introduce studiul dreptului cano nea plantelor, adecă o anumită plantă după
jfotar al corrtit. Arad.
nic şi cântarea armonioasă pe note şi care reuşeşte mai bine şi după care anume
îndemnat de marele archiereu Sa-
mare osteneală depune pentru studiul se o sămănăm.
guna, părăseşte la 1869 cariera civilă
retoricei, ca se facă din teologi buni Dăm aci o îndrumare în această
si se călugăreşte la mănăstirea BI.-Bo-
) 'O. ■ ■ ) , oratori. privinţă la fiecare din cele cultivate
drog, luând numele de Iosif In acelaş
In anul 1892 sinodul diecesan îl la noi, [notând că după cele sub I
an c numit profesor de teologie, apoi
alege vicar al Orâzii. La 1897 e a- reuşesc mai bine, apoi sub II mai mijlo
secretar episcopesc pe lângăProcopiu Iva-
les deputat în dietă, ear în 4 Maiu n. ciu şi aşa mai departe.
cicovici si asesor referent consistorial
1899 este ales episcop.
în senatul bisericesc, locuri pe cari * Grâul: I ogor, rapiţă ca nutreţ;
le împlineşte cu demnitate până la 1873, Luni a avut loc înmormântarea, la II rapiţă boabe, mazere,
când în urma dorinţei generale a Ro care au luat parte mulţime de preoţi linte, tutun, trifoiu, po
mânilor aradani şi la stăruinţa fericitu şi alţi înalţi dignitari bisericeşi şi civili, rumb (cucuruz) ca nu
lui Archiepiscop şi Metropolit Miron precum şi - mult popor din loc şi jur. treţ, măzeriche ca nutreţ;
Romanul a fost numit din partea minis Consistoarele din Sibiiu şi Caransebeş III porumb pentru boabe,
trului Trefort, profesor ordinar de limba neputând lua parte la înmormântare napi, cartofi;
română şi latină la liceul din Arad. capii lor, au fost representate prin tri VI orz şi secară de toamnă.
Activitatea sa literară şi-o inaugu mişii acelora. Sâcara: I ca şi la grâu şi mazăre;