Page 2 - Bunul_Econom_1902_14
P. 2
Pag. 2 ■ ________ B U N U L E CO N OM 14
Orzul: I ogor şi rapiţă gunoită; sămănăturile de primăvară, vom cosulta teşte, că oastea engleză, comandată de
II plante prăsitoare (de şi tabela de sus, căci numai spre folo Walter Kitchener, fratele comandantu
sapă) precum napi, car sul nostru va fi. lui suprem, a fost înfrântă lângă Lich-
tofi, porumb; tenberg. Din partea Englezilor au perît
, III triloiu. Dela Reuniunile noastre. 400 soldaţi. Divisia aceasta fusese tri
Ovăsul: I trifoiu şi plante prăşitore; misă se încunjure pe Buri şi se oprească
II cereale. Duminecă in 7 April n. membrii co înaintarea Iui Bota în Natal.
Porumb: I după cereale, mitetului «Rcnniunii Economice din Or;,ştie» Turburările în Balcani
dnii Ioan Moţ a şi Ioan Fl e ş e r au ţinut
Meiu: I trifoiu şi plante prăsitoare. o prelegere economică în Orăştioara-dt-jos, continuă. Albanezii şi cetele iui Sarafoff
la care a luat parte numeros popor, înfrunte
Hrişcă.: I plante prăsitoare apoi in mi: i continuă cu activitatea lor. După ştirile
cu inteliginţa. După-ce dl Moţa face cunos
rişte după cereale şi rapiţă. cut scopul reuniunii şi foloasele ei şi explică mai noue, doue batalioane turceşti au
însemnătatea maşinilor de sămănat şi procu
Linte’. I cartofi; ’ plecat la Ipek spre a menţinea ordinea,
rarea acelora prin reuniune, mai ieftin; dl
II măzeriche. Fleşeriu a vorbit despre nutreţurile artifi încă dela 2 Aprilie circulaţia cu Mitro-
ciale, Ca mai bune şi mai bogate decât cele viţa şi Novibazar este întreruptă
Mazăre: I cereale, cartofi, trifoiu.
naturale. La, finea ;prelegerii mai mulţi eco
Bob: I cereale, plante prăsitoare. nomi au promis că se vor face m mbri ri La Ipek domneşte o frică mare;
reuniunii. tirgul este închis; răsculaţii au ocupat
Fasole: I cereale. * '
Conakul şi telegraful din Novibazar,
Răpită: 1 ogor; Comitetul central al „ Reuniunii Generalul Schemsi paşa a plecat din
II măzeriche p. nutreţ, trifoi române de agricultură din comitatul
roşu, lucerna, trifoi incar Sibiiului' atrage atenţiunea acelora, pe Pristina cu trupe de cavalerie pentru a
restabili ordinea.
nat, hrişcă. cari îi priveşte, asupra programului pen
Bandele bulgare lucrează îndeosebi
Tutun: I trifoi, lucernă; tru al 13-lea tîrg de vite cornute de
în vilaietul Salonic. Acolo au năvălit
II cereale. , prăsilă, periodic, subvenţionat de stat şi
asupra mai multor sate, pe cari le-au
Inul: I trifoiu, măzeriche p. nutreţ; de comitat, ce se va ţinea la Sibiiu în prădat. Trimişi de-ai comitetului bulgar
II plante prăşi toăre, rapiţă, 24 şi 25 Aprilie,.n. c. cu care ocasiune au ucis pe fruntaşul şerb Oatriota.
săcară. se vor distribui şi premii. In Macedonia Grecii se alătură pe
Cânepă: I grâu, răpiţâ, plante prăşi- toată linia la Turci în contra Bulgarilor.
toare, trifoiu. D IN L U M E Intre Serbia şi Turcia încă ame
Cartofi: I cereale. ninţă un conflict din causa închiderii
Resboiul.
Napi: I secara de toamnă ; graniţei de cătră Turcia, care ar fi oprit
II grâu. După-cum se poate deduce din trecerea dintr’o ţară într’alta. 1
*lYlfol si ştirile ce sosesc zilele din urmă despre Concentrare.
Lucernă ^ °gor Ş1 plante prăşitoare; starea de înţelegere asupra păcii între Din Teresiopol (Ungaria) se anunţă,
nici odată după legumi Buri şi Englezi, se crede căy condiţiile că în timpul cel mai scurt vor fi con
noase adecă măzeriche, puse de cei dintâi nu sunt primite de centrate acolo 3 regimente din armata
mazăre, fasolie, linte etc. Englezi, ca fiind prea păgubitoare lor, noastră comună Se pune în legătură
concentrarea aceasta cu evenimentele
Acuma avem încă destulă vreme a şi astfel situaţia în Africa nu s’a schim din Peninsula-Balcanică.
ne gândi şi a ne face planul pentru bat întru nimic, ba din contră se ves
că eu n’am umblat ca tine după cai morţi
F O I T A Din meşteşugurile leliţei Ioanei. se le iau potcoavele. Eu am muncit de
mică pe lângă mămuca şi azi, slavă Domnu
(Operaţiunile prin care trece inul şi cânepa lui, me pot lauda cu ce ştiu. Nici nu cred
pentru a fi transformatelîn pânză). se mai fie în sat una de potriva mea, care
jFs.ră el. se-’ţi fa ă din popuri de in, nebăgate i%
Bună vremea, leliţă Ioană !
samă, aşa pânză, cum o vezi, mai albă şi
— Bună să-’ţi fie inima, Sevasto; da
mai cu lustru ca mataşa.
Dela plug vine deseară ce cauţi pe aici, fată?
— Doamne, leliţă, şi de m’ai crede,
Şi-l aştept cu dor nespus, —; Apoi, tot păcatele mele,' leliţă eu una ara uitat tot ce ştiam. Nu mă mai
Lumea par’ea e pustie Ioană Scii că me trăgeam la tîrg, ca ursul pricep la nimic, p .r’câ de când lumea lip
De când dela tnine-i dus. la miere. Mai că nu eram mai mare de-o
sesc de pe aici. Mi-a dat şi mie cumătră
şchioapă de când începusem se me ţiu de
Mâne-om merge împreună vr'o- câte^va popurele de in şi de cânepă,
capul bădiţei, dar’ m’a duce la tîrg şi la
Fără el eu nu mai pot, da mă pricep ce se fac cu dînsele?
ţîrg, că-’i prăpăd, nu alta. — Măre, fată, că tare ve mai leneşte
Şi la câmp, la muncă strună
-— Şi te a aşteptat mare câştig, Se- şi ve face pe voi uituce tirgul... Iacă, me
Se arăm un loc de tot.
Vasto, nu-i aşa ? rog, eu totdeauna ţi-am vrut - binele. Tot
Venind seara, pentru mine — Aşa, zeu, leliţă Ioană. Ia m’am ales mai este o bucată bună până acasă; m’oiu
De-s cu el, a tot dorit, şi. eu din asta cu învăţătura: câ-i- mai bun pune pe atâta se-ţi vâr din nou in cap
Să-l sărut si dela sine lucru să te tii de ce-ai apucat din părinţi, meşteşugul acesta asa de folositor. Tu ştii.
i
Viaţa dulce a venit. decât se colinzi lumea, tot gândind la mai Savasto, că pe la sfîrşitul verii se ,coace
y .' jp . bine.. Ei! da ce gătită eşti leliţă. numai bine inul şi cânepa.
Ce mândră-i cămăşuţa asta, liţă!. * — Ei, asta tot o mai ţineam i u minte.
— Ia o fi mândră, drăguţo; căci vezi .... După ce sa copt, o strângem de
