Page 3 - Bunul_Econom_1902_14
P. 3
Nr. 14 .... BUNUL ECONOM " Pag. 3
înlesnim săpatul şi plivitul. Când s’a T ra n sp o rta rea cadavrelor. Voind
ivit a treia frunză, o re sădim şi urmăm cineva a transporta un cadavru dintr un cerc
cu cultura ca şi cu ceapa de vară. pretoria! într altul, în acelaşi comitat, permi
Ca se dobândim ceapă de sădit siunea de lipsă în această privinţă se dă din
Deosebim în economia casei ceapă (arpagic) sămenăm sămenţa cât de des partea oficiului pretoria!; la cas că cadavrul
de vară şi ceapă de iarnă. Cea dintâi în straturi bine pregătite şi într’un pă s’ar transporta dintr’un comitat într’altul, a-
este mai grasă şi mai zemoasă, însă nu mânt mai slab. Vom plivi şi uda tot turici permisiunea de lipsă se dă din
este durabilă, aşa că ţinendu-o pentru deauna când este necesar. După-ce s’au partea vice-pomitelui La rugare sunt a se
iarnă ea putrezeşte uşor. Ceapa de uscat frunzele, o scoatem din pământ, aciude următoarele documente: atestat des
earnă trebue se fie mai îndesată şi cu o uscâm bine şi o păstrăm :1a un loc pre moai te, atestat medical şi atestat dela
foi mai subţiri. După cum voim a cul uscat şi ferit de ger până în primăvara preotul locului, că transportarea cadavrului
tiva una sau cealaltă şi cultura ei va fi următoare. i-s’a făcut cunoscută. (Art. de lege XIV § 123
deosebită. din anul 1876 şi ord. min. de int nr. 25194
Pentru ceapa de vară vom alege din anul 1875).
un păment mijlociu cât se poate de A dvocatul poporului. *
gras şi raven, el va fi bine lucrat şi T n causa desgropării r adavreor tre
liber de burueni; In loc de semânţă ne A s tîr p i om iăele fiecare proprietar bue petiţionat la oficiul pretorial respectiv,
folosim de aşa numita ceapă de sădit e îndatorat şi încă înainte de a da mugurii unde se intenţionează desgroparea. (Art. de
(arpagic), de soiu alb şi gras în frunze. pomilor. Ouăle şi cuiburile de omide trebue lege XIV § 118 din anul 1876. Ord. min.
Acestea le plantăm în straturi bine pre arse şi nu aruncate pe apă, cum rtţulţi din de int. nr. 25194 din anul 1875).
gătite în rinduri drepte şi mai bine mai tre economi Fac. Omidele ce se ivesc mai
des decât prea rar. După ce se ivesc târziu precum şi cărăbuşii său gândacii de Medicul casei.
2—3 frunze le plivim şi le săpăm între Maiu încă trebue stîrpiţi. La cas contrar, an-
rînduri şi în timp secetos nu vom cruţa tistia comunală efectueşte respective înde Cataplasm-ele sunt doctorii ce se în
cu apa pentru udat. Plivitul şi săpatul plineşte acest lucru pe cheltuiala proprieta trebuinţează pe din, afară şi sunt compuse
se va repeţi ori de câte-ori se ivesc rului. (Art. de lege XII.§ 50 şi 52 din anul din făinuri, foi şi fructe împreunate eu un
burueni sau Când păment ul prinde o 1894). \ fluid oare-care. Gataplasmele au o lucrare,
coaje pe deasupra. Firele prea dese şi * care poate străbate până în ţesăturile cor
care dau în floare se smulg şi se în P e n tru vaccinarea copiilor sunt da pului cele mai adânci. Cata, lasmele au mai
trebuinţează în bucătărie. Când începe tori a se îngriji părinţii şi tutorii, cu un cu multe resultate: ele pot fi liniştitoare (cal
vânt îngrijitorii de copii. Copiii vor fi vac
bulbul a se forma de a binele, călcăm cinaţi în primul an al vieţii lor şi după mante), cari grăbesc, coacerea (maturative),
cotorul de deasupra, ca ceapa să se tâiu al vieţii lor se vaccinează şi : în timp de cari risipesc inflamaţi a (resolutive) şi cari
desvoalte mai bine şi se se coacă. 6 ori 8 zile dela vaccinare sunt a se arăta trag sângele la suprafaţă (revulsive). Tem
Dupâ-ce s’au uscat frunzele şi cotoarele de nou medicului vaCcinatOr. (Art. de lege peratura cataplasmelor difere după efectul
se poate scoate din pământ, se lasă a XXII § 2 şi 9 din anul 1877. Ord. min. de ce se urmăreşte; cele liniştitoere sunt căldi
se usca bine într’un loc umbros şi bine int. nr. 40180 din 1887). cele, cele matufâtive simţ calde, cele revul
’ " *
aerisat, apoi se leagă în cununi sau se Cei ca ri s u fe r de morburi îndelun sive şi mai calde, ear Cele astringente şi re
păstrează în grămezi în poduri sau că gate, peste timpul de 3 luni, numai aşa mai vulsive sunt reci. Este bine ca o cataplasmă
mări aerisate.
pot rămânea în spitalele pub iCe, dacă în se se păstreze cât se poate de mult caldă,
Pentru ceapa de earnă vom alege urma raportului directorului de spital o va acoperindu-se cu o flanelă. Astfel făcute, tre
un păment mai puţin gras, înse destul concede m i n i s t r u l de int erne. In pri bue privite ca o bae caldă prelungită. O ca
de raven, el poate fi ceva mai argilos. vinţa aceasta e de lipsă a se adresa direc taplasmă se face presărând faina ce se în
Sentinţa de ceapă o sămănăm în stra torului spitalului respectiv. (Ord. min. de int. trebuinţează, peste apă fearjă, într’o ulcicuţă
turi foarte bine pregătite O sămănăm nr. 51661 § 47 din anul 1876). (farfurie) şi mestecând in continuu până se
nu prea des, în rînduri drepte, ca se * ■ face o amestecătură moale ca o mămăliguţă
pe câmp şi o legăm în popuri dela trei ria bine. După ce le-am tras şi prin meli Acolo clătim sculurile bine şi după aceea
până la patru chite. P,opurile le lăsăm pe ţuică, le mai tragem şi prin naghilă, unde le punem de se usucă la soare. După ce
câmp să se uşte de-a binelca. După ce s’au se aleg câlţii de-o parte şi fuiorul de alta. sculurile s’au uscat, tragem aţa pe vârtel
uscat de istov, le strângem de pe câmp şi O chită are douăsprezece fuioare. Fuioarele niţă pe mosoare şi eacă firul de in ori de
le batem bine cu măicucuţa ca să se scu le pieptănăm frumos cu perie anume, făcută cânepă gata pentru ţesut.
ture sămenţa. din păr de porC. Odată fuioarele pieptănate, După ce mi-am pregătit aţă destulă,
Din popurile de in, sămenţa cade mai le punem pe furcă şi le toarcem cu fusul. mă pun harnic la ţesut, întind stativele,
cu greu decât din cele de cânepă, de aceea Firul tors se chiama tort. urzesc cu o parte din aţă, cu alta ţes ■—
şi noi le batem mai de nădejde. După ce —- Aşa câte ceva tot mai ţin şi eu după ce am pus-o în suveici (ţevi) — şi aşa
le-am bătut bine, ducem popurile la baltă minte, leliţă Ioană. mă fac cu pânză frumoasă şi subţire de se
ca să le topim. — Păi de, Sevasto, eu dacă spun ce minunează tot satul.
Acum şi la topit trebue meşteşug. va apoi îmi place să le spun pe şleau toate. — Vrednică femee eşti d-ta, leliţă
Dacă vremea-i călduroasă, nu trebue să le — Spune, spune, leliţă Ioană, că mare Ioană.
lăsăm mai mult decât trei până la patru bine îmi prinde învăţul dumitale... Năcazurile prin cari am trecut, m’au
zile, că prea putrezesc; ear dacă vreme-i — Acu, după ce am căpătat tortul, îl învăţat minte şi să ştii că mi-am pus în
cam rece, le lăsăm şi până la opt zile. După întindem pe răşchitore şi de pe râşchitoare gând să mă liniştesc şi eu în satul în care
ce s a topit bine, scoatem popurile şi le îl facem scul uri, sculuri. . m’arn născut, şi să mă fac ear fată harnică
aşternem la soare ca să se uşte. După ce Sculurile nu sunt tocmai aşa curate, si cuminte cum am fost odată.
»
s’au uscat cum să cade, le batem prin din pricină că la tors şi la răşchirat tortul —- Să-’ţi ajuţe Dumnezeu, Sevasto, pe
mei ţoiu; ear’ pentru-că inul este ce va mai se cam înegreşte; de aceea, luăm sculurile, calea ăsta adevărată pe care vrei se apuci,
băţos decât cânepa, trebue să-’! mai batem le muiăm în apă, le pre.-ărăm cu cenuşe, le si să ştii că ori decâte ori îi avea nevoie,
de scândură ca să iasă pusderia din trînsul. punem la ciubăr, şi turnăm de-asupra zece se alergi la mine, că totdeauna ai să afli
Din meliţoiu, chitele de in şi de cânepă le până la douesprăzece ceaune de leşie. Din sprijin în sfaturile mele.
tragem prin meliţuică până se duce posde- ciubăr le scoatem şi le ducem la baltă. (,,Albma“j Zewi tn ţia G r iţit u ia »
