Page 4 - Bunul_Econom_1902_14

Pag. 4 BU NU L ECON OM Nr. 14

pripită; se întinde pe o cârpă de iii ori bum­ Serbarea pomilor. care samănă foarte mult cii lumina unui ful­
bac, atât cât trebue se se acopere partea ger, şi este atât de intensivă, încât când se
bolnavă, cârpa se restrânge peste amestecă­ aprind cantităţi mai filări în liber noaptea,
tura caldă, aşa că aceasta se cuprinde între In România de un timp încoace pot fi schimbate cu fenomene meteorolo­
două cârpe. Cataplasme liniştitoare se fac nu numai singuratici, dar chiar şi sta­ gice. Zăhatul nu este iertat se fie prea fin
din făină de sămânţă de in, din miez tde tul a început a da o deosebită luare sdrobit, căci altfel explosiunea este prea in­
pârie, din tărîţe, din cartofi, din mere coapte aminte pomăritului, convins fiind, că tensivă.
sau ferte şi în fine din foi şi flori. Pe fie­ acesta este un mare isvor de bogăţie
care din acestea medicii pun doctorii liniş­ P e n tru a u ra ri, a rg in ta ri, m eca­
titoare pentru alinarea şi uşurarea durerilor. a poporului. ^ n ic i. O composiţiune metalică foarte fru­
Toate cataplasmele liniştitoare sunt u- Astfel ministru] de instrucţiune din moasă şi care samănă foarte mult cu aurul,
şor maturative sau coc repede, mai adau- Bucureşti a instituit o serbare pentru se produce, dacă se topesc 16 părţi de a-
ramă, 1 | arte zink şi 7 părţi platina. Ai ama
gându-se la ele, după-cum crede chiat şi şcoalele săteşti, numită «Serbarea po­
şi platina se acopere mai întâ u cu borax,
poporul ceapă coaptă. Se pot face cata­ milor», cu scopul de a desvolta în ge­
plasme şi numai din ceapă coaptă, Cea mai neraţiile tinere gustul pentru sădirea după aceea cu cărbune de lemn pulverisat,
întrebuinţată Cataplasmă revulsivă sau astrin- apoi se topesc şi în fine se adaugă zinjml.
gentă, se poate socoti apa de plumb. Cata­ pomilor. Composiţiunea care resultă se poate lucra
plasmele revulsive, adecă Cari; provoacă sân­ Serbarea va avea loc în fiecare an cu cea măi mare uşurinţă şi se poate forma
gele dintr’o parte într'alta a corpului se fac într’una din zilele lunei Martie, înainte din ea sîrmele cele mai fine; nu capetă
nici când o coloare albastră.
din substanţe iuţi, cum este făina de muş­ de Florii. *
tar, hreanul, etc. Sădirea se va face de elevi sub P e n tru zid a ri. Pete pe păreţi, pro­
supraveghierea învăţătorului. duse de umt-zaiă se delătură astfel: Se dâ
Piaştrii de muştar se prepară din făină
de muştar amestecată cu apă căldicică sau S’au instituit cinci premii de câte jos tencueala, până când se văd pietriîe;
locurile acestea se lasă , să se usuce, pe
chiar şi rece. Apa ferbinte nu este bună 50 lei, ce se vor da anual acelor diri- vreme bună în decuts de mai multă zile,
pentru a face un muştar, pentru că ea go­ genţi de şcoli, cari se vor dovedi că
feiestrile şi uşile se fie deschise. Se rencuesc
neşte (alungă) puterea făinii chiar în decur­ au sădit numenil cel mai mare de pomi apoi de nou cu un mortar bun şi se pun ime­
sul pregătirii. Unii cred că adăugând puţin şi sunt mai bine îngrijiţi. diat pe această tencueală table de sticlă,
oţăt peste apă, dau muştarului putere, a-
Administraţiunile comunale sunt astfel ca să nu poată pătrunde umezala în­
ceasta este o greşa’ă. Muştarul este bun în
toate caşurile îrt care o durere a devenit datoare a lua măsuri conform legii po­ tre ele. Când s’au uscat, Se face pes\e ta­
blele acestea de sticlă un strat de tencueală
nesuferită în interiorul corpului; în pântece, liţiei rurale contra oamenilor sau ani­ cu acelaşi material şi se netezeşte bine.
în stomac însoţită chiar şi de vărsături, în­ malelor, cari ar produce stricăciuni po­
După-ce s’au uscat nu mai rămân urme de
tre coaste, la vre-o încheietură, dar pe unde milor.
umezalâ. Cimentul în astfel de caşuri nu fo­
pielea este sănătoasă.. Pentru durere de cap,
loseşte, ci produce tocmai contrarul.
muştarul se pune pe ceafă şi se plimpă pe * 7 ■; ■
gât. In caşuri de felul acesta se fac chiar sg mw. ws&ws,
Concedierea im e d ia tă ă calfelor.
băi; de picioare cu muştar, adecă se pun pi­ Legea industrială § 94 înşiră caşurile, prin
cioarele în apă până la genunchi, în care P e n tru foto g ra fi. Praful fulminant care se pioate concedia o calfă numai decât,
s’au fost pus 3—4 pumni făină de muştar. (Blitz-Pulver), care se întrebuinţează la pro­ fără a-i abzice. Partea aceasta a legii o ex­
In lipsa <lc muştar întrebuinţăm cu acelaşi ducerea fotografiilor momentane este compus plică foarte interesant hotărîrea curiei, nu de
succes usturoiu (aiu) pisat, presărat cu piper din următoarele substanţe; zăhar pisat nu mult adusă, care sună; Dacă patronului (prin­
şi cu sare. de tot fin 1 parte, praf de magnesie 1 parte, cipalului) i-se dă drept a concedia din ser­
chlorat de potasă 2 părţi. Praful acesta aprins viciu pe calfa, sa fără a-i abzice, pe lângă
produce o impresie de lumină momentafiă, sistarea emolumentelor, dacă nu s’a folosit
de el numai decât şi legăturile de serviciu
Poesii poporale. Frunza ’n codru-i olivită, se continuă mai departe.
Io-s tineră şi-amărîtă;
Fi-va dracu supărat Ear în faţă-i veştejită.
*
Pcntr'un negru şi uscat, De m ne că-s amărîtă. D I V E R S E *
Fi-va dracu amărît V. Sala.
Pentr'un negru şi-uh pălit. Stîrpirea şoarecilor: de câmp.. Să se
O d-ră cu mare talent la pictură, ter­ prăsare arătura sau fenaţul, în care se află
Bate Doamne omu prost, minase un portret de femee, când primi vi- şoareci, cu ghips. Indată-ce vor răsări plan­
Mult mă ’ntreabă unde-am fost. sita unui amic. tele crude le consumă şoarecii, cari numai
Nu vede sară-i ochii Zeu, d-ră, tabloul DV. e foarte fru­ decât pier cu siguranţă, căci ghipsul în sto­
Casa umblă tinerii, mos. Dar de ce aţi ales un model asa de macul şoarecului se amestecă cu apă şi se
Când a fost în vîrsta mea urît " 1 întăreşte chiar-aşa, ca toate figurile de ghips,
— Dar e sora mea, dle, răspunse d-ra.
Şi cl a umblat aşa, ce le vedem în multe locuri, si asta cau-
— Ah! Mii de scuse, d-ră, răspunse
scază moartea şoarecilor. Afară de aceea e
Mori-mă Doamne pe mine amicul confus. Aşa. este. Trebuia să obs- rv
de p; esârat ghips şi din causa că îmbunâ-
Se moară baiu din lume, asta dela început. De altfel văd că sora DV,
tăţeşte foarte mult pământul.
Şi mă ia Doamne din ţară, vă samănă foarte bine. *
*
Se nu fiu tot de ocară, Contra furnicilor la pomi. Prep >ră apă;
— Uite, d agă Niţule, aici ai o pară
Ba mă ia Doamne din sat, tare de săpun, cu aceasta stropeşte şi udă
Impar te-o frăţeşte cu Linuţa.
Se nu port atât bănat. — Mamă dragă, cum se împarte fră­ locurile, - pe unde 1 umblă furnicile, sau tru-
ţeşte ? pina pomilor.
Sus la munte-i ploaie deasă, — Dai totdeauna bucata mai mare la
Da la ţară-i ploaie rară, celalalt. Muşcătura de albine şi alte insecte.
Sunt silit să ies din ţară, Niţu întinde para Linuţei. Mijlocul cel mai bun şi mai simplu contra
— Na, împarte tu frăţeşte. V.
De jale şi de ocară. muşcăturii de albine şi insecte este sucul