Page 5 - Bunul_Econom_1902_14

Nr. 14 j BU NUL E C O NOM Pag. 5

de ceapă Se taie o ceapă cu cuţitul în două, taţie de F. Nicoară, învăţâtor-dingent în Vi­ şi Eugenia Rimbaş; Malvina, Rudolf, Ana şi
şi după-ce s’a scos acul insectei; se freacă nerea, şi Constantin Baicu, înveţ.-dir. în Socander, ca nepoţi şi nepoate; Simeon Da­
bine cu ea locul unde ara fost muşcaţi. Du­ Orăştie. < >' mian, ca strănepot. •
*
rerea încetează la moment şi nu se face um­ 4. „Plan de prelegeri pentru şcoalele * , ' i
flătură. Sau e. bine a ţint a totdeauna la în­ cu 1 şi 2 învăţători* * de Constantin Baicu, Spargere oii furt. In npapteâ de 4
demână un cotor de peanâ de gâscă rotund I. Fleşer, învăţ. în Orăştie, şi G. Daniil, spre 5 1. c. nişte răufăcători necunoscuţi au
la un capăt. Când ne pi că vre-o «albină, învăţător în Câstâu. pătruns în biserica gr.-or. din. Clopodia, ru­
vespe ori alta in ectă, numai decât apâsăm pând ferele din o fereastră. Din biserică au
5. »Cum iste a se preda limba ma­
asupra locului, unde e acul, chibzuind ca el luat banii ce au aflat, cam 8 cor., au rupt
ghiară în şcoalele poporale din punct de ve­
se fie în mijlocul cercului. In chipul acesta oblgaţii în preţ de 40 cor. încă nu s’a aflat
dere pedagogic r*. Disertaţie de P. Onea,
împedecăm lăţirea mai departe a veninului.
învăţ. în Almaşui-mare. cine au fost, se crede însă că făptuitorii au
Ridicând peana, vom vedea că a eşit un pi­ fost credincioşi din sinul acelei biserici.
6. O prelegere practică din geografie
cur de sânge pe urmă acului, cum şi ceva ; *
cu despărţ. 1—3 prin T. Crişan, învăţ. în
umezală. Le ştergem mai de multe-ori şi
Băcăinţi, ear’ cu desp. 4—6 prin N. Voim, Premiu pentru lăutari ţigani Proprie­
ungem locul cu scuipat.
* învăţ. în Vaidei. ' A tarul d n Măcâu Ladislau Lonovics, drept
mulţumită pentru orele de deliciu ce i-le-au
însemnătatea tăvălugului. Cu plugul 7. > Regula-de-trei*, prelegere de 1.
pregătim aşa zicend patul sau aşternutul să- Baciu, învăţ. în Orăştioara»de-sus ■oferit în vieaţă lăutarii ţigani, a lăsat în tes­
mănăturilor şi pe cât de însemnată este lu­ tament o fundaţiune de 10.000 cor. oraşu­
8. „Calcularea in te re se lo rprelegere
crarea şi amestecarea sau prelucrarea pă­ lui Măcău, ca din venitul acestei sume să
de I. Fleşer.
mântului, tot atât de însemnată este şi nete­ premieze în fiecare ari cel mai bun taraf de
9. „Cunoaşterea şi scrierea frângerilor lăutari ţigani )din Măcău. In anul acesta s’a
zirea suprafeţei lui cu privire la îricolţirea şi
vulgare", prelegere de G Mateeş, învăţ. în
răsărirea sămănăturrlor noastre. Pentru-că Geoagiu. plătit primul premiu. In comisia fundaţională
dacă suprafaţa pământului e bolovănoasă e corniţele ţsuprem, primarul şi căpitanul po­
şi gropoasă, colţul fraged a&f sămănăturilor 10. Demonstraţii practice dinpomărit liţiei. In faţa acestei comisiuni au trebuit să
şi viieril prin subscrisul. concerteze toate tarafurile, cari reflectează la
neputând.Învinge pedecile ce rafc%pi#h spre a
eşi afară, adese-ori piere. De altă parte coaja Lucrările de sub Nrii 3, 4, 5, 6, 7, 8 premiu. Tot în sensul testamentului se plă­
pământului bine lucrat, în urma vânturilor şi 9 sunt a se înainta subsemnatului până teşte premiul în fiecare an la aniversarea zi­
de primăvară uscându-se iute, plantele cari cel mult Joi la // Aprilie st. v. lei morţii fundatorului.
*
dormitează sub ea, nu se pot trezi decât Prelegerile de sub Nrii 6, 7, 8 şi 9 se
numai după ploi mai îndelungate, în urma vor întocmi după treptele formale. Bătrân cu inimă tinărâ. Un econom din
cărora aceea se moaie. E de lipsă deci ca America cu numele Barlow, în vîrstă de,
Sibiiu, la 19 Martie st. v. 1902.
să ne îngrijim de acoperemântul sămănâtu- 108 ani, a fost atins probabil ultima-oară de
rilor noasţre şi anume sâ spargem bruşii, D. Comşa, săgeata lui Amor. S’a logodit, M reasa este
suprafaţa pămeniului prea pufăios să o în­ - i comisariu consistorial. de 90 de primăveri. Barlow a petrecut la
desăm, ca astfel se împedecăm evaporarea cele eterne deja patru soţii, mireasa actuală
grabnică a umezelei ce obvine din causa este a cinciai Este un om robust, sănătos,
vânturilor de primăvară, de unde urmează, NOUTĂŢI îi place cognacul şi fumează ca un paşa
că dacă pământul c bolovănos sâ folosim grapa turcesc.
şi tăvălugul, cari în asemenea caşuri fac bune
set vicii. Dacă am sămănat în pământ tare pu- Logodnă. Aflăm cu plăcere, că dl Dr. Asociaţie pentru apărarea vieţii ome­
faios, să-l bătucim asemenea cu tăvălngul, V. Popovîci-Haţeg, fiiul dlui Bucur Popovţci neşti se chiamă cea mai nouă asociaţie ce
căci astfel împedecând evaporarea umezelei din Haţeg şi director al institutului geologic s’a fondat la Paris. Ideea înfiinţării a dat-o
obţinute din iarnă, dobândim în chipul a- din ministerul domeniilor din Bucureşti, s’a împrejurarea, că nutrimântul slab şi falsificat
cesta pe seama sămănâturilor ce încolţesc fa­ logodit cu d-şoara Maria D. Brătianu, fiica îşi culege cu duiumul victimele în Francia-
voruri nespus de mari. marelui patriot Dumitru Brătianu. Intr’un singur an mor 80 mii de băieţi, din
*
pricina laptelui rău şi falsificat. In Paris au
— Necrolog. Subsemnaţii cu adâncă du­
Convocare. rere facem cunoscută încetarea din vieaţă a murit anul trecut 18 mii de băieţi, din pri­
cina laptelui. Punctul principal al asociaţiei
iubitului nostru soţ, părinte, moş şi strămoş
numite este supraveghierea alimentelor de
Conioim ordinului Venerabilului nostru Mihail Rimbaş sen., proprietar, fost epitrop
falsificările stricăcidase.
Consistoriu Ai chidiecesan dto 3 Ianuarie 1902 timp îndelungat al bisericii gr.-or. române din *
Nr. 1 Şc., subscrisul convoc prin aceasta pe Hunedoara, membru în representanţa opidană
.învăţătorii "şi învăţătoarele din cercvlOrăş- şi comitatensă, etc., care după grele şi îndelun­ Secretul lăzii- înainte cu doi ani s’a
tiei fVIT) la conferenţa înveţătOrească ce şe gate suferinţe împărtăşit fiiind cu sfintele taine, întâmplat la Konigsberg, că locuitorul Gus­
va ţinea la iS% ip, şi 20 Aprile st. vechia şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creato­ ta v Beck şi-a omorît nevasta şi punendu-i
a. c. (1, 2 şi 3 Maiu st. nou), adecă foi, rului în, 3 Aprilie 1902, la 3 ore a. m., în al cadavrul într’o ladă plumbuita, îl ţinea as­
Vineri, şi Sâmbătă din sâpllm'ma luminată, 80-lea an al etăţii. cuns în locuinţă. Beck nu demult s’a mutat
în localul şcoalei noastre din Orăştie. înmormântarea se va face în 4 Aprilie la Frankfurt, unde a fost descoperit secretul
In legătură cu diSposiţiile conferenţei St. n. a. c., la 3 ore p. m., în cimiţerul bise­ lăzii. De frica legii Beck s’a împuşcat itri
din anul premergător, programul lucrărilor ricii gr.-or. din Hunedoara. Fie-’i ţărîna uşoară noapte. -
*
se statoreşte astfel: şi memoria binecuvântată!
1. In 18 Aprile la 9 ore a. m. ser­ Agneş Rimbaş n. Kercz ca soţie, Aiex. Oameni Veseli. Despre Vienezi se ştie,
viciul dumnezeesc cu invocarea Sf. Duh. Rimbaş, Petru Rimbaş, Mihail Rimbaş junior, că sunt oameni veseli. Eată întrebarea, pe
2. Deschiderea conferenţei, cetirea Maria Rimbaş măr. Socander ca fii şi fică. care o pun străinilor şi pe urma căreia fac
apelului nominal şi alegerea a câte doi notari Neţi Rimbaş n. Tărok, Maria Rimbaş n. Bogdan, haz nespus:
şi verificatori. Maria Rimbaş n. Farkaş, lanoş Socander ca «Puteţi să ne citaţi cinci zile din săp­
3. „ Cum ar fi s2 se întocmească în- nurori şi ginere. Letiţia Rimbaş măr. Damian tămână, fiară a numi nici Luni, nici Marţi;
veţâmentul în şcoalele poporale pentru-ca se cu soţul Silviu; Zoe Rimbaş măr. Condor cu nici Mercnri, nici Joi, nici Vineri, nici Sâm­
aducă mai mult folos real, şi cari ar pi mij­ soţul Cornel; Victor, Veturia, Aurel, George, bătă, nici Duminecă?»
loacele pentru ajungerea acbstui scop r“ Diser­ Romul, Alexandru, Victor, Aurel, Maria, Ana Cel întrebat încruntă sprinceneîe, se