Page 6 - Bunul_Econom_1902_14
P. 6
Pag. 6 . .. ■■ ■" \ ; ' BUNUL ECONOM; Nr. 14
scarpină Ia ciafă, îşi chinueşte mintea şi tace Cu şupa. Scrintita domnişoară-teolog CALENDARUL ECONOMIC.
ca peştele. , ■ Simli Mariska, care umbla îmbrăcată în uni
Atunci i-se răspunde triumfător: «alal formă de popă catolic şi a c omis o mulţime
C e să f a c e m î n A p r i l i e ?
tăieri, ieri, azi, mâne şi poimâne!» de escrocherii, a fost escortată din Buda
* In, grădina de pomi putem îndeplini
pesta cu şupa, interzicânduri-se reîntoarcerea
Carnea de cal.; Dintr o Statistică ce s a altoitul. Pomii să î curăţim de toate crengile
în capitală pentru totdeauna. înainte de ple
publicat de c rond în Berlin, vedem, că con uscate şi pe cei sădiţi de curând în timp
care teologul-domnişoară a fost oaspele po uscat se-i udăm. La tot caşul oinidele ră
sumaţia de carne de cal creşte din ce în ce
litiei. • mase şi alte soiuri de insecte strîcăcioâse
la oraşele mari. In strada Greifswald există ce se ivesc pe pomi, acum e timpui de a le
i
o măcelărie, unde anul trecut au fost tăiaţi culege fără întârziere. Persecii tomnatici a-
13 mii de cai, representând o valoare de E videntă cum trebue retezaţi, dacă acest lucru nu s a
3,125.000 mărci şi carnea lor s’a prefăcut în îndeplinit mai înainte. Sapă şi pliveşte bine
pentrn oficiile parochiale şi protopresbiterale. grădina de pomi, şi pentru facerea garduri
fleici şi cârnaţi. Consiliul municipal din Ber
lor vii acum e timpul.
lin proiectează lărgirea acestei măcelării, ea in grădina de legume se pot sădi tot
A p rilie.
sâ poată primi deodată mai multe sute de . ) ' ■ ' ■ ■ ■ felul de verdeţuri sau legume. Plantele ră-
cai. — In Petei sburg încă se-mănâncă multă 30 Aprilie, 'terminul pentru depunerea ■ sărite în patul cald Ie răsădim în liber .-şi .în
carne de cal, mai ales din partea studenţi examenului de pe cursul II. pedagogic pe timp uscat le udăm regulat ri cu îngrijire,
lor, fiind ieftină, căci un punt costă numai ca e particulară. dar de regulă dimineaţa, pentru-că udându-le
seara, fiind peste noapte frg, se pot pri
10 cr. In anul 1899 s’au tăiat în Petersburg mejdui. Răsadniţele cu acoperement se des-
6395 cai. Multă carne de cal mănâncă şi lo Cu sal pieţii din Budapesta coper toată ziua. ba şi peste noapte, dacă
cuitorii din Viena şi Budapesta, ceea-ce nu nu e temere de îngheţ. Sobolii, furnicile şi
ne poate mira, dacă ştim, că cea de vită alte insecte strîcăcioâse trebue stîrpite
— în 10 Aprilie 1902 n. — In cămp. Pliveşte sămănăturile de bu-
costă uneori şi peste 1 fl. chilogramul. rueni înainte de a fi cu paiu. Sartiănă cucu
, . per 50 klgr.
Grâu . ..... . . . cor. 9.10 până la 9-30 ruz şi pune cartofi. Isprăveşte cu sămănatul
Otrăvire de soldaţi. Din Neapol se scrie, Seminţelor do primăvară şi e consult a tă
Secară . . . . » 7.35 > 745
că într'o casarmă de aco’o s’au puş la dife Cucuruz . , . » 5.10 » > 5.20 vălugi sămănăturile, a cărdr pământ sar fi
rite locuri brânză otrăvită, pentru a stîrpi Oves . . . . . » 7.30 > » 7.55 înscorţo.şat. Livezile avend destulă umezală
şoarecii. Mai mulţi soldaţi, neştiind de asta, Fasole . . . . » —.—: > » _•_ în luna aceasta, nu trebue udate. E consult
au luat brânza şi au mâncat-o. Ei s'nu îm Mazere . , ' > _.—■ » > primăvara şi mai ales pe timpul acesta, a
Fân . . . . • . » —r— — » » -• __ grapa di vezile -
bolnăvit greu. In viie lucrul de căpetenie este tăie
* Mohor . . . . > i .. ' ' > » ;_^--•
Hiriş ă . . . . , » -- > >' ■ rea, ridic rea şi cercuirea. Surcei de viţ i de
— O cru d ă desam âgire. N colae Gli- viie şi acum se mai pot sădi.
Unsoare . . .. . » 56.— » 56 50
gorescu, ferar din Gaiu (Bănat), primi nu de In magazinele de bucate trebue cât de
Slănină . . . . - » 46.— • » ■» . 47 —
mult ştuea, că el şi soru-sa ar fi moştenit Linte . . , ; » ---. — - » > _____ des aerisat. Cerne şi scutură bucatele cu în
dela im unchiu al lor din România, cu numele Cânepă . . . . > —.--- > » -- • _ grijire, ca se ic mântui de gărgăriţe; pune:
Gherha, suina de 600.000 cor, Gliyorescu Trifoiu . . , . » 65.— » » 70 — lână nespălată în jurul coşurilor cu grâu.
Lucernă . . , » 48.— » » 56.— Grâul încins amestecă-1 cu pulbere de căr
a pus ciocanul la o parte şi în loc să p ,>t-: buni şi după 14 zile cerne 1, că îşi perde
covească cai, a început să făurească planuri mirosul.
pentru viitor. Zilele acestea însă, care îi tu Albinele în luna aceasta îş:. încep cu
Câlindarul septemânii ţechin si nou. ,
mirarea, când fu chemat la .solgăbirău, ca să' şîrguinţă lucrul lor, de unde urmează că sâi;
ne îngrijim de curăţenia cuvenită şi1 trebuin
i-se dea moştenirea. In loc de 600.000 cor. Dum. a5 a postului, Ev. Marcu, c. 10, g. 4, v. 1 cioasă şi să le scutim de inimicii lor, cari
însă, i-s’au dat 60 cor. Gligorescu) întrebă, la tot caşul t ebue pustiiţi fără cruţare
că oe-i asta? — Atâta e moştenirea, răspunse D um . 31 Păr. Ipa: ie 13 Iustin hi hma aceasta după Sf. Gcorge vit le.
solgăbirăul. — Nu se poate! răspunse Gligo- Luni i April C. Ma ii Egipt. . 14 Tiburţius se scot la păşune. Grijiţi se nu se umfh- de
Marţi 2 Pâr. Tit 15 Anastasie nutreţul Cel verde, dă-le fon înaint de a le
rescu. ■— Ba se poate, eată hârtia consulatu
Mere. 3 C. Păr. Nikira 16 Aron scoate la păşune. Soiul galiţelor cam în luna
lui. Cu Gligorescu se învîrtea cancelaria şi îna
Joi 4 C. Păr. I- s'î 17 Rudolf aceasta puiază, de pui trebue să îngrijim
intea ochilor vede tot stele verzi. Suspinând Vineri b Muc. Teotlul 18 Valeriu foarte bine. Puii de curcă numai în zilele
îşi luă moştenirea, din care lipseau tocmai Sârab. fi S. M.Eut xi-i 19 Antonia calde şi cu soare trebue lăsaţi afara la aer
patru »nule« şi se duse iarăşi la lucrătoare, liber.
luând în mână ciocanul, Ca şi mai Înainte. Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat,
* Institutul regnicolar de credit fonciar
Dela 14 -19 April n.
— Sub scutul poliţiei. într'o cafenea pentru proprietarii miei
din Budapesta, şedea mai alaltăeri inspectorul
14. Borgo-Prund. 17. Biert n. a-oardă împrumuturi proprietarilor mai mici
poliţiei Sehmidt şi îşi bea cafeaua. Deodată pe lângă intabula e şi amortisare în rate mai
Ciuc-Sepviz. Hodoş.
întră un domn şi desbrăcându-şi paltonul îl Crasna. 18. Câmpeni. Galgo. mici sau ma mari.
întinde pe de-asupra capului lui Sehmidt si-’l Porumb acul inf. Radna. De a înfiinţ rea lui s’au folosit
acaţă în cui'U. «Ascultă, d-Ie, aproape nimeni Sebesul-săsesc. 19. Hălmagiu-mare. 23262
>
■
nu este în cafenea, o sută de cue îţi stau la 15. Ormenis. Sântă-Măria.
cu împrumuturi dela acest institut, cărora
disposiţie, tocmai aici ţi-ai găşit loc să-ţi acâţi
li-s’au împrumutat (53) 2-^3
paltonul?» Domnul şi-a cerut scrise şi să pus întrebări şi răspunsuri.
la o altă masă. După câtva timp vine să-’şi 73,407.800 cor.
îmbrace earâşi paltonul şi earăşi se întinde Despre felul şi modalităţile de urmat
peste Capul inspectorului. Asta era prea mult, O noraţii cetitori a i „B unului Bconom‘ la împrumuturi se dau cu plăcere lămuriri,
Sehmidt puse mâna pe sabia. »Scusaţi, d-le sunt rugaţi, in eas de lipsă, a trim ite redac- îndată-ce se cer prin o simplă epistolă. Pe
săptămâna trecută mi-s’a furat un palton. Eu ţiunei pen tru ru brica aceasta întrebările do lângă o recompensă moderată institutul în
sunt un biet funcţionar sărac şi năşi vrea rite, asu pra chestiunilor ce cad în cadrul deplineşte toate cele necesare pentru înta-
se mi-1 fure şi pe acesţa. De aceea l-am atâr revistei noastre, la care se va răspunde în bulare avansând chiar şi cheltueli e.
nat în cuiu peste mantaua d-tale, ca astfel să num erii urm ători. Cei-ce se interesează de aceste împru
fie sub scutul poliţiei». Inspectorul a rîs din muturi se se adreseze la • A kisbirtokosok
inimă de glumă cam amară a funcţionarului, Prim-colaborator: Const P. Barcianu. orss. foldhitelintezete», Budapesta, Balvdny-
si l-a iertat. * Redactr-responsabil: loan Fleşeriu uteza 19.
