Page 1 - Bunul_Econom_1902_15
P. 1
Anul III. Orăştie, 19 Aprlie n. 1902. Nr. 15.
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE $1 COMERCIU
ORGAN AL: „Reusiiinii Economice din Orăştie" şi „Renninnii romăne de agricultură din comitatal Sibiinlni11.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
se socotesc după tarifă, cu preţ uri m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în flecare Duminecă.
Pentru Români a 15 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc îno V V ..
voaltă o lucrare'repede. Se echip
Dela Reuniunile noastre.
Mica Dlnflarului. vapoarele-torpile, şi în magazinele^de
marină militare din Sebastopol şjs ;
Statutele „însoţirii de credit săteşti mădeşte muniţie în cantităţi uriaşe „
Pământul lăsat în nelucrare abia ■ . 'v. . . ■ - ..■*"»> - -. ..
sistem Raiffeisen din Loman“ (cercul Pregătirile acestea produc mare
produce atâta cât să putem plăti sar
Sebeşul-sâsesc), au fost întărite de tri sensaţie.
cinile cătră stat, comitat, comună etc.
bunal sub data de 3 Martie n. a. c.
Supunându-1 însă muncei pricepute el
nr. 1230 şi asttel însoţirea îşi va începe Din Petersburg soseşte ştirea, că
poate deveni un bogat isvor de avuţie.
activitatea în zilele acestea. studentul universitar Dolejaneff a îm
Dovadă ne dau ţările cu pământ agri
puşcat pe ministrul de interne Sipiagin,
col puţin însă cu oameni harnici.
La „Reuniunea sodalilor rom. din din causă, că anul trecut a fost pedep
Plugarul nostru, durere, trebue se
Sibiiu“ s’au înscris de membri ordinari sit fiindcă a luat parte la demonstra-
mărturisim, că el lucrează prea puţin
dnii Victor Preda, măiestru tâmplar în ţiunile studenţeşti. Imbrăcându-se în u-
în cursul anului pentru cultura pămân
Avrig şi Ioan Poiană, fabricant de lu niformă de adjutant s’a dus la palatul
tului seu. Mai întâiu avem lunile de
minări şi săpun în Selişte. Dl Poiană ministerial şi intrând la ministru a tras
earnă, care împedecă munca câmpului,
a dăruit şi fondului «congresului mese asupra lui două focuri de revolver.
vin apoi Duminecile şi sărbătorile cre
riaşilor români» suma de 1 cor. 20 b. Sensaţia e mare în oraş, mai ales
ştineşti şi pe alocurea şi cele păgâneşti,
între miniştri.
în cari nu se lucrează si în fine se mai Resboiul.
3
adaugă zile cu timp nefavorabil şi boale DIN LUME
ale muncitorilor, aşa încât nu exagerăm Cu toate încercările oficioase de
că plugarul nostru în cursul unui an nu Turburările în Balcani pace ce au avut loc zilele din urmă
lucrează mai mult decât 100 zile. Res Ştirile ce sosesc asupra stării din între Englezi şi Buri, nu s’a ajuns până
tul, neavând ocupaţiune, se perde a Balcani sunt încă tot neliniştitoare. Eată acum la nici un resultat. Guvernul en
proape tot în nelucrare. Dacă am face unele mai noue: glez anunţă oficios, că răsboiul va con
socoteala, am ajunge la o sumă colo Răscoala s’ă întins din Novibazar tinua.
sală ee perde poporul nostru în cursul până aproape de graniţa provinciilor Din ministerul de răsboiu al An
anilor prin faptul, că nu se foloseşte de ocupate. Trupele austriace ţin muniţia gliei se anunţă, că în săptămâna vii
puterea muncii lor, care zace amorţită toare vor fi trimise noue trupe în Africa-
pregătită.
în corpul lor. e sudicâ şi anume 6000 de oameni in
Arnăuţii au devastat 14 sate sâr
Ca mijloc contra acestei stări ne beşti, urmărind populaţia până în bise fanterie, 1000 artilerie, 7000 yeomanry
sănătoase trebue să căutăm a îndemna rici şi supunând oamenii la torturi în şi 500 trupe coloniale.
poporul nostru ca, pe lângă plugărie să grozitoare. Atât Sârbia, cât şi Bulgaria, Din Belgia.
se dedea şi la vre-o meserie, ca astfel au concentrat trupe la graniţă. In mai multe oraşe din Belgia e
se fie ocupat şi în zilele unde nu poate
Se zice că un colonel bulgar călă o revoluţie formală, din causă că gu
face agricultură. Ca meserii s’ar alege,
toreşte prin provincie, îndemnând po vernul nu introduce legea votului uni
din cele rrîulte, acelea care se potri
pulaţia să ia armele şi să atace pro versal. Conducătorii socialiştilor ame
vesc mai bine localităţii respective şi
vinciile otomane. Patruzeci de subco ninţă cu nimicirea monarchiei. Munci
cari se pot învăţa uşor. Astfel sunt:
mitete de curând formate au trecut sub torii au de gând se înceapă o grevă
împletiturile de paie şi nuiele, tâmplă-
vechiul comitet sarafoffist. generală. Turburătorii atacă şi jefuesc
ria, rotăria, tăbăcâria, cismăria etc. etc.
Dacă tulburările vor continua, Ru bisericile şi cafenelele. Mai toţi sunt în
Aplicându-se fiecare plugar şi la o me
sia şi Austro-Ungaria vor trebui se facă armaţi cu revolvere. Ciocnirile între re-
serie, ar prospera, şi avuţia poporului
o demonstraţie militară. voltanţi şi gardişti sunt dese, căzând
ar creşte considerabil. mulţi şi dintr’o parte şi dintr’alta.
Plugarilor, îngrijiţi ca copiii voştri Escadra rusască
să înveţe şi câte o meserie 1 din Marea-Neagră a primit ordin de
mobilisare. Autorităţile maritime des-
