Page 2 - Bunul_Econom_1902_15
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM 15
Influenţă. Acest morb începe în deo B‘S' T O f ■f l l f I
Medicul casei. sebite chipuri şi se poate zice cu drept cu
vânt, că chipurile influenţei sunt tot atâtea
C ău şele ea-ri strică d in ţii. Unele de multe ca şi bolnavii. Cu toate acestea C on tra p u treisirei lem n u lu i din
din aceste cause sunt înăscute, adecă copi observatorii deosebesc' trei forme principale '.grilajuri, stâlpi etc. se recomandă .următorul
lul se naşte cu cause în sângele lui, cari îi ale influenţei: 1) forma nervoasă; 2) forma mijloc : frecăm pe o lespede ciment de cel
vor striga,.dinţii, fie pe cei de lapte, fie pe toracică (a pieptului) şi 3) forma gastro-in mai bun cu lapte până la consistenţa unei
obicinuite văpseli de uleiu. Lemnul pe care
cei statornici. ' testinală (a stomacului şi maţelor).
avem să-l ungem, trebue nţai întâiu sbicit
După, naştere ne întâlnim cu multe Forma nervoasă a influenţei se numeşte
bine, să aibă suprafaţă aspră. Ungându-’l de
cause capabile ca să ne strice dinţii şi ori aşa, pentru-că în ea . predomină turburările
2 — 3 ori eh cimentul acesta, e ferit nu nu
cât de slabi ar fi aceştia, dacă ne-am feri nervoase: o durere de cap grozavă, însoţită
mai de putrezire, dar chiar şi de ardere.
de aceste cause, dinţii ar putea s'o ducă des de durere de ochi, când aceştia văd lu
mâi'tfîult’ timp în stare bună. mina; durerea de cap este apăsătoare, înso
Intre aceste cause este mai cu seamă ţită de svîgnituri adânci şi înţăpătoare. Bol P e n tr u g r ă d in a r i. Când se trans-
schimbarea repede de temperatură, adecă navii sunt foarte agitaţi, nu-şi găsesc loc în portează pomii se întâmplă nu arareori, că pe
când după răceală în gură întră îndată multă care să stea liniştiţi un timp ori cât de scurt. lângă toate precauţiunile luate, când au
căldură. In asemenea cas dintele sau mai Forma toracică se înţelege acea formă ajuns la locul destinaţiunei lor se par cu
bine zis smalţul dintelui care îl apără, creapă a influenţei, în care cele mai multe turbu- desăvîrsire uscaţi. Causa este de obiceiu, că
ca şi un păhar rece, în cat e s’a turnat apă rări se petrec în gât şi în piept. Aceste tur- p in pachetul în care au fost învăliţi a tre
fierbinte, Odată smalţul crepat, nu mai e în burări constau în guturaiu mare, usturime, cut un curent de aer uscat. Dacă s’ar pune
stare a apăra dintele. uscăciune şi iuţeală în gât şi pe piept, înso aceşti pomi în starea care au ajuns, ime
diat în pământ, ar peri cu siguranţă.
Pe lângă schimbarea repede de tem ţite de tuşă uscată în general cel puţin la
peratură, pe care am văzut-o cum strică început. Turburările acestea pot fi foarte u- In loc de-a face aceasta, purcedem
dinţii, nu trebue sg uităm sforţările ce mulţi şoare şi foarte grele. » în modul următor: Se sapă în pământ cât
îndrăsneţi fac ca să-şi"arate puterea fălcilor se poate de ravăn o groapă afundă de
Farma gdstro-intestinală se înţelege a-
şi a dinţilor, încercând să spargă până şi 0‘50 — l ‘00 metri şi de lungime corespunză
ceea, în care turburările din stomac şi din
simburi de prune, perseci ori alune. toare-în care se aşează rădăcinile pomilor.
intestine (maţe) sunt cele mai mari, cum ar
In fine necurăţenia gurii este cel mai fi dureri în stomac şi în maţe, umflarea sto Peste ei, se aruncă pământ la o înălţime de
puternic stricător de dinţi. - Curăţirea dinţilor macului, vărsături, limba roşie, caldă, uscată; 40—50 ctm. şi dacă acest pământ va fi us
este lesnicioasă şi se face: a) cu scobitori, înghiţirea grea şi după ori-ce lucru înghiţit cat, se udă In această stare se lasă pomii
cari să nu fie din substanţe tari, cari sgărie se produc vărsături, în fine dureri în câte-va zile. Dacă mai esistă cumva în ei
smalţul; b) cu perii moi, cari să şteargă pântece. putere de vieaţă, prin această procedură
dinţii fără să atace smalţul; c) cu prafuri de sunt scăpaţi de peire. Dacă coaja îşi reca
Cei mai în primejdie dintre atacaţii de pătă earăşi aspectul ei neted, se scot pomii
dinţi, cari să nu fie din substanţe tari, cari
influenţă suiiT'&bŞlă&lii Ţ e io ifr in influenţă, din pământ şi şe plantează inmediăt la lo
ar roade smalţul dinţilor. Pentru curăţirea
din care abia începeau să scape, şi alta nouă cul destinaţiunei lor. Mai bine este dacă
dinţilor e foarte bun praful de cărbune de
a venit, fie prin altă boală care scurge din plantarea se face pe vreme umedă şi mai
teiu, cloratul de potasă şi în fine cenuşe din
putere. In caşurile mai uşoare vindecarea se călduroasă.
vatră. După fiecare mâncare dinţii trebue
face singură; ear în caşul în care turburările *
spălaţi pentru a nu rămânea printre ei ră
produse de influenţă vor fi mari şi se vor
măşiţe de ale mâncării, cari mai târziu ser P e n tr u tin ic h ig ii. Un mijloc bun
observa complicaţiuni, nu trebue să se peardă
vesc de hrană miilor de microbi încuibaţi pentru a curăţi iute obiecte de cositor ce
timpul a consulta un medic.
în crepăturile dinţilor ăi cari în cele mai s'au oxidat ( prins rugină) Se ia o petecă de
multe caşuri causează dureri mari de dinţi. in, să înmoaie în acid idrochloric care şe
* găseşte totdeauna îiî atelierul tinichigiului
t
F O I T A Mai- făţiş, mai fă ră veste Despre crucea Mântuitorulni Christos.
Ne-aţi lovit, duşmani de voi !
Dar' ce-a fost, a fost poveste!
Ikmi şt-mmlu Dragostea de ţară este Lot, căzând într’un păcat mare, s’a dus
să se ^spovedească la un duhovnic, mărturi-
Şi mai tare-acum în noi. sindu-’şi păcatul. Duhovnicul i-a dat ca is
Domnul sfânt s i ne iubească,
păşire a păcatelor să ia trei lemne : de chi
Şi-al seu Duk ocrotitor
Şi de cih en â ă fi team ă!' paros, cedru şi pin, să le ardă la un cap şi
Plin de pace s i plutească
Mult a fost, si v i răbdâm, să le îngroape cu capul cel ars în pământ,
Peste Ţara-Românească aproape unul de altul : să le ude cu apă
Nebăgaţi de voi în seamă -t-
Şi-al Românilor popor ! trei ani şi, la trei ani, de vor înfrunzi, şi se
Astăzi ştiţi voi cum ne cheamă,
vor prinde, aceasta îi va arăta, că este mân
Dacă mc, si v i ’nviţăm !
Noi prin vremi ce ne încearcă tuit de păcate.
Altă a rm ă dam avut Lot aşa a şi făcut, şi la trei ani lemnele
Numai Dommd' ne iubească s'au prms înfrunzind şi: crescând foarte fru
Numai dragostea de ţară
Şi-al seu Duh Ocrotitor mos, dar Lot, văzând acâasţa minune dum
Ce strămoşii ne-o lăsară,
Plin de pace se pluteâscă nezeiască, s’a bucurat mult, văzând că este
Şi pe sfântul Domn de scu t.
Peste Ţara-Românească sfiit şit de păcat.
Şi aceste lemne au crescut mari şi
Dar’ ne-a post destul atâta ! Şi-a Românilor popor!
frumoase, până pe timpul zidirii bisericii din
Fruntea sus, voi fra ţi ai m ei!
f,,A lbina"). ' : : ' Q . G o şb u c. Ierusalim şi atunci fură tăiate pentru a fi
Astfel cerul hotărît’a
întrebuinţate la biserică; însă meşterii n’au
S i se 'nalte amărâta , putut face nimic cu ele, de oare-ce nu eşiau
Ţară, prin puterea ei! , de loc la măsură, când mai scurte, când mai
