Page 3 - Bunul_Econom_1902_15
P. 3
Nr. 15 ;; "■ ;,/■ BUNUL ECONOM,, Pag. 3
şi se curăţă obiectul; după aceea să freacă antistia comunală locală. , La cas că suma noiu, cu deosebire la iarbă, ceapă şi alte
cu o petecă de lână muiată în uleiu obici prescrisă este mai mare de 40 cor., ea este' legume, ba încă şi la fiori. Atât cenuşa cât
nuit sau rtiai bine în uleiu de stearină, şi a se plăti la oficiul de dare respectiv, de şi funinginea mai au şi însuşirea acea bună,
apoi în var obicinuit sau var vienez pul- unde s a trimis coala de plată. In caşul din că nimicesc purecii de pământ, alungă melcii,
verisat.In fine se mai freacă bine cu o petecă urmă se poate regula afacerea şi prin. postă, pustiesc şi alte insecte stricăcioase, ba chiar
de in sau de piele de căprioară muiată în adaugându-şe pe lângă banii trimişi şi coala si muşchiul.
var pulvt risât; obiectul astfel curăţit capătă de taxă, O prelungire a terminului de plată Şi câte nu sunt lucrurile cari le arun
un lustru foarte frumos. se poate cere dela direcţiunea financiară; căm numai aşa, pe când dâcă le-am folosi,
tot la acest oficiu se poate recura în scris numai-bine ne-ar aduce.
P e n tr u s tic la r i. Pentru transpor contra sumei impuse. (Art. de lege XXXIV *• " "
tarea tablelor de sticlă mai mari se re co -, § 18, 20, 29, 42 din 1881).
Curăţirea livezilor. E ceva neplăcut
mandă următorul mijloc s mplu dar bun: Se *
privind omul livezile întinse acoperite de
lipesc pe sticlă făşii de hârtie cam de 21/2
C ererile pentru licenţa de in muşuroaie, rîmături de soboli, iei-colea de
ctqi- de late cu cir de făină, încr:ucişându-le
dustrie irebue înaintate oficiului ptetorial tufişuri, de spini şi alte lucruri, cari îm
astfel, ca să formeze pe table câmpuri pă- ■
pe care punem timbru de 3 cor. pentru co pedecă în măsură mare cantitatea şi cali
trate a căror laturi să fie cam de 15 ctm.
munele cari nu au mai mult de cincii mii tatea nutreţului ce s’ar putea produce pe
Efectul acestei proceduri'este, că prin fâşiile
locuitori; pentru acelea cari au dela 5 —10
de hârtie se împedecă sau se micşorează aceleaşi locuri, în cas contrar, pe care după
mii locuitori e de lipsă un timbru de 4 cor.; o, muncă serioasă de vre-o câte-va zile le-
vibraţiunile tablei de sticlă, şi tocmai vibra-
dela 10— 50 mii 6 cor», ear pentru oraşe am nimici pe toate. Acum când lucrul câm
ţiunile- aceste, ear’, nu sguduituriie sunt în
mai mari este a se pune pe rugare un tim pului nu e înteţitor şi e timp .de ajuns pen
cele mai multe caşuri causa spargerii table
bru de 8 con Afară de timbru mai trebue tru a regula toate aceste neajunsuri, să ne
lor de sticlă.
plătit în Budapesta 20 cor., în comune sau punem cu tot deadinsul, Ca cu grapa de fâ-
oraşe cu locuitori mai mulţi de 10 mii 10 naţe să ne grăpăm bine locurile de fân,
cor^. ear în , cele |mai mici 2 cor. (Art. de cu ghilăul să împrsştîem şi să oblim locul
A d vo catu l poporului. lege XVII § 4 din anul 1884). de cosit, ca astfel fânaţele, livezile noastre
* ca întinerite şă ne poată răsplăti îndoit os
Citat fiin d înaintea judecătoriei In afaceri industriale Xnşţiinţările teneala avută cu ele.
fiecare individ trebue să se înfăţişeze la tim sunt a se face la oficiul pretori al în rest jpip Numai punându-ne cu stăruinţă pe lu
pul prescris ; dacă nu se conformă va fi su de 6 luni. Io contra decisului primit se pohte cru, vom ajunge la bunăstare.
pus pedepsei ori neplăcerilor ce are a le insinua recurs în scris. (Ord. min. de co-
întimpina din partea gendarmeriei* silindu-1 merciu din 1884 August 26, nr. 39266). >
a se supune poruncii judecătoreşti. In causă Prăsirea ăe pomi prin mlădiţe.
criminală, dacă pîrîtorul nu se va presenta In Martie crestăm de-a curmezişul o mlă-
Ia timpul seu la pertractare, se consideră ca diţă de un an până la jumătate chiar la lo
şi când ar fi abstat dela pîra sâ şi judecă cul unde e crescută din mlădiţa cea de doi
toria sistează procesul, şi se condamnă la ani. In crestătură pun< m o peanâ (ic) de
plăti rea speselor causate. (Decisiunea curiei Ăstrîngerea funinginei şi cenuşii.. lemn uscat, o ungem cu ceară şi o legăm.
pct. 52 şi 7 şi art. de lege V din 1878 Să îngrijim cu deosebire earna, când facem In anul următor primăvara, tăiem mlădiţa de
§- 116). ’ foc mai mult, de astrîngerea acestor două tot şi o plantăm într’un pământ umbrit şi
lucruri, ce se pot folosi ca un fel de gu- ceva umed, Din bulbul cate s’a format la
Taxa sau com petenţa erarială noiu foarte preţios. Cenuşa din lemn, ca gu- ăietură, iasă foarte curând rădăcini. Mlădi-
trebue plătită în termin de 30 de zile dela noiu pentru vii şi pomi este foarte bună. ele acestea cresc foarte iute şi rodesc curând.
primirea coalei de taxă şi anume: dacă suma Are foarte bun efect la creşterea ierburilor.
prescrisă nu este mâi mare de 40 Cor. la Funinginea e un mijloc foarte bun de gu-
ungi, aşa că meşterii le-au aruncat punte i-aU venit vederile, de cum s’a lipit de cruce. Frunză verde de nuia
peste un părău. Şi atunci împăratul Constantin şi maică-sa Maică nu mă blăstăma
Şi-au stat aşa. punţi peste părău, Elena au înălţat sfânta cruce. Că nu-’ţi fac plăcerea ta,
până pe timpul răstignirii ;Mântuitorului. Patru cai dela căruţă
■ ■ ■;, („Albina".)
Atunoi le-au luat Jidovii şi au făcut din ele Nu-’s ca scumpa mea mândruţă.
trei cruci: una Mântuitorului Christos şi două
celor doi tâlhari. Foesii poporale; Hai în luncă mândruliţă
După răstignire, Jidovii le-au luat şi
Să culegem garofiţe
le-au aruncat în lacul Vitezda, unde îngerul
Să’mpletim o cununiţă,
Domnului se cobora la anume timp în lac Cununiţă să’mpletim
şi căuta crucea Mântuitorului; şi turburându- Când te duci bade-’n pădure Amândoi se ne iubim,
se apa, întră mulţimea de bolnavi şi cari Vină pe la noi . şi-'mi spune, CUnuniţă frtimuşea,
întră după turbmarea apei se făcea sănătos Să-’ţi dau gură din pahar Să ne cununăm cu ea.
de ori ce boală era cuprins. Să nu-’ţi strici ceva la car,
împăratul Constantin cel Mare, auzind Să-’ţi dau gură peste poartă
de această minune; merge acolo împreună Să nu-’ţi strici bade vr’o roată,
cu maica-sa. Elena, cu oştire si altă multă Să-’ţi dau gură din glăjuţă L a ud a d e s i n e. Doi vânători pă
lume, şi stând a văzut turburarea apei şi în- Se ştii că ’ţi-am fost drăguţă. timaşi vorbeau cu foc despre isteţimea unor
sănătoşărea bolnavilor, ce intrau în lac după câni. „Am văzut, zice unul, astfel de câni,
turburarea apei, a dat atunci ordin să se Mândruliţă chică creaţă cari au mai multă minte de cât chiar stă
pânii lor!“ „Drept ai! Chiar eu am un aşa
dea drumul lacului, şi după ce s’a dat, Fără tine nu-’i vieaţă,
a găsit trei cruci. Atunci împăratul şi-a Chica ţa e din inele, câne!“
adus aminte, că trebue să fie una a Mântui Gura ta faguri de miere
torului şi luând un copil Orb din naştere, Şi eu după tine-aş mere.
