Page 4 - Bunul_Econom_1902_15
P. 4
Pag. 4 BONUL ECONOM Nr. 15
Mijloace contra animalelor Intr’o stare mai înaintată, conţinutul seminţei devine
mai vîrtos şi exteriorul de o coloare galbenă ca ceara, cu
stricăcioase.
deosebire la grâu şi săcară.
Poporul numeşte această stare a seminţelor piîrgă.
(Retipărirea interzisă). In fine bobul se întăreşte cu desăvîr.şire şi exteriorul de
vine sticlos. Această stare a seminţelor este cea în deplină
Pe lângă multele influenţe stricăcioase asupra plante-
coacere.
or noastre cultivate, mai sunt încă de amintit şi animalele
Cerealele se recoltează la noi de regulă cu paie cu
cari le atacă. Cu deosebire sunt insectele cari aduc pagu
tot, din care apoi se scot grăunţele prin treerat sau îm
bele cele mai mari. Mijloace contra lor sunt în cele mai
biaţi t; în unele ţeri, unde paiele nu au nici o valoare, se
multe caşuri greu de executat şi foarte costisitoare. Aceste
recoltează numai spicele, care se tae cu o secere şi se
fiind foarte variate pentru fiecare plantă în parte, se va
strîng în un sac. Zace însă în interesul agricultorului ro
vorbi despre ele la fiecare plantă în parte.
mân să recolteze întotdeauna şi paiele- Nu este indiferent
Una putem aci aminti, că agricultorul este ajutat în
la ce înălţime dela păment tăiem grânele, deoare-ce dacă
distrugerea insectelor vătămătoare de o mulţime alte ani
lăsăm miriştea înălţă, pe deoparte perdem o cantitate în
male cari se nutresc cu ele şi prin urinare trebuesc me-r
semnată de paie pentru nutreţ sau aşternut, ear pe de
najate (apărate) pe cât se poate. In prima linie avem de
altă parte miriştea rămasă, deşi foloseşte pământului ca
notat aci: Paserile şi cu deosebire pasertlecântătoare. Ele
îngrăşământ, totuşi împedecă mult arătura. In tot caşul
execută o lucrare care nu ar fi în stare să o săvîrşească
dacă pământul este foarte buruenos, vom lăsa miriştea mai
nici pe jumătate milioane de mâni omeneşti. Tot aşa de
înaltă, ca astfel să nu tăiem şi buruenile verzi, care în anii
folositoare sunt: liliecii, cârtiţile (soboli), şoarecii cu botul
ploioşi împedecă uscarea snopilor şi poate strica recolta
ascuţit, ariciul, toate amfibiile," şopârlele, broaştele şi şerpii.
întreagă.
Recolta se face cu secerea, coasa sau maşinile de se
cerat.
Secerea poate avea tăiş neted sau dinţat. La recol
tatul eu secerea avem folosul că grânele nu se scutură
aproape deloc şi se pot aşeza în snopi bine făcuţi. Nea
junsul recoltatului cu secerea este că lucrarea sporeşte
foarte încet.
Mai repede se taie grânele cu coasa; ele se scutură
înainte de a şe ivi timpul recoltei este de lipsă ca
însă foarte , tare şi paiele se încurcă uşor aşezându-se la o
agricultorul să facă de timpuriu pregătirile necesare. In
prima linie ne vom îngriji să ne asigurăm de braţele lu parte ca brasdele de fân. Pentru-ca să se înlesnească le
garea snopilor, aşezăm deasupra cuţitului coasei 2— 3 dinţi
crătoare de care vom avea lipsă. Vitele le nutrim mai bine
lungi de lemn, asemenea unei greble O astfel de coasă
ca să prindă putere pentru a suporta cu uşurinţă munca
se numeşte coasă împedecată-, la fiecare tăietură ea aşează
cea grea ce au a face cu adăpostirea recoltei.
paiele în grămezi cari se leagă în snopi.
Toate uneltele şi maşinile întrebuinţate la recoltă trebue
revisuite; cele stricate trebue reparate, respective procurate Mai repede şi mai exact se taie grânele cu maşinile
din nou. Edificiile destinate pentru adăpostirea recoltelor de secerat (numite şi numai: secerătoare). Ele se recomandă
se vor curaţi şi se vor aduce în bună ordine. Cu cât a- cu deosebire acolo, unde este lipsă mare de lucrători în
ceste preparaţiuni vor fi cu mai multă îngrijire făcute, eu timpul secerii. Perfecţionarea în astfel de maşini a mers
atât mai uşor vor decurge lucrările recoltei. aşa de repede, încât ele pe lângă că taie paiele, le strîng
în snopi şi le şi leagă, nefiinid lipsă de alt. personal de cât
de conducătorul vitelor ce trag maşina. O maşină de se
cere poate tăia perzi grânele de pe 2 1(2--'5 jugăre.
Totdeauna grânele secerate trebue legate în snopi
Recolta cerealelor. pentru , a înlesni transportul lor, fără-ca paiele să se în
curce. Snopul se leagă cu legături de paie, care se pre
gătesc încă de cu earnâ, cu deosebire din paie de săcară,
Când planta începe a forma fructul, ea nu mai ia sau apoi din paiele cu spic cu tot ce secerăm. In ţări
materii nutritoare din pământ, ci toate materiile bune pen unde agricultura se tace cu mai multă îngrijire, se folosesc
tru formarea fructului, ce se aflau până acum prin foi şi pentru legături chiar sfori de cânepă, coaje de tei, şi în
cotoare călătoresc la floare spre a forma fructul. In lipsă fine sîrmă (drot) de zinc. Bine înţeles, aceste legături se
de umezală această mişcare a materiilor câtră floare se folosesc mai mulţi ani de-arîndul.
face foarte incomplet şi semânţa rămâne rău desvoltată,
Vom căuta totdeauna ca snop:' să fie pe cât se poate
după-cum se zice: „mic m bob şt sec‘l.
de uniformi şi să nu-i facem prea mici, căci folosim prea
După gradul de desvoltare a seminţei deosebim la multe legături, să nu fie însă nici prea grei, căci împedecă
cereale (grâu, secară, oriz, ovăs, cucuruz etc.) mai întâi u mult lucrătorii la ridicat. In termin mediu un snop să aibă
starea lăptoasă a seminţelor, adecă când sămânţa a ajuns o greutate de 15 klgr.
la mărimea normală (obicinuită), însă conţinutul ei este
(Va urma). .
încă lăptos.
