Page 6 - Bunul_Econom_1902_15
P. 6
Pag 6 BUNUL ECONOM Nr. 15
Stricăciuni. Din iiorocire nu e nici o victimă Ungaria. Conducerea partidului a început CALENDARUL ECONOMIC.
omenească. mişcarea deja cu ziua de eri. Vor- trimite o
*
adresă dietei şi vpr desfăşuia mai mare Ce sS facem, in A p rilie?
Furtună ctţ tunet şi trăsnet In Aprilie. agitaţiune în afară de parlament pentru su
Din Cluj se scriâ, că ier? în 15 Aprile pe fragiul universal. ' In grădina de pomi putem îndeplini
altoitul; Pomii să i curăţim de toate crengile
lâ amiazi a isblficnit în acel oraş o furtună
uscate şi pe cei sădiţi de curând în timp
în toată puterea cuvântului cu tunete, trăs
uscat său udăm. La tot caşul omidele ră-
nete şi ploaie .cu peatră. In scurt timp s’au . mase si alte soiuri de insecte stricăcioase
umplut canălurile de apă şi pe sbrăzile Clu K vid en ţă ce se ivesc pe pomi, acum e timpul de a le
jului era o adevărată inundaţie. De aşa o culege fără întârziere. Persecii tomnatici a-
furtună, în postul Paştilor, nu-’şi aduc aminte pentru oficiile paroehiale şi protopresbiterale. cum trebue retezaţi, dacă acest lucru nu s’a
îndeplinit mai înainte. Sapă şi pliveşte bine
nicii ceţ mai bătrâni oameni. Despre o aşa grădina de pomi, şi pentru facerea garduri
fyrţună, însă în proporţii mult mai mari, se A prilie. lor vii acum e timpul.
scrie şi din Berlin, cu data de alaltăeri. Fur-; in grădina de legume se pot sădi tot
30 Aprilie, terminul pentru depunerea
tuna din Berlin a fost împreunătă cu rupere felul de verdeţuri sau legume. Plantele ră
examenului de pe cursul 11. pedagogic pe sărite în patul cald le răsădim în liber şi în
de nor. *
cale particulară. timp uscat le udăm regulat şi cti îngrijire,
Pro,ducţiunea artificială a ploiei. Nişte dar de regulă dimineaţă, pentru-că udându-le
experienţe de producţiune artificială a plo seara; fiind peste noapte frg, se pot pri
iei prin electricitate, au fost făcute de cu Cursul pieţii din Budapesta mejdui. Răsadniţele cu acoperement se des-
coper toată ziua, ba şi peste noapte, dacă
rând în japonia, în localul prefeeturei dela nu e temere de îngheţ. Sobolii, furnicile şi
— în 10 Aprilie 1902 n. —
Tukushima. alte insecte Stricăcioase trebue stîrpite
Nu avem încă informaţiuni precise, per 50 klgr. In câmp. Pliveşte sămănăturiie de bu-
Grâu . __ . . . cor. 9.10 până la 9-36 rueni înainte de a fi cu paiu. Samănă cucu
asupra sistemului întrebuinţat; însă resul-
Săcară , . . . .• . > 7.35 » 7-45 ruz şi pune cartofi. Isprăveşte cu sămănatul
tatele au fost foarte frumoase.
Cucuruz . . . , _ » 5.10 . » ■ ' » 5.20 săminţelor de primăvară şi e consult a tă
Operaţiunile au început la 11 ore seara Ovăs . . . . . 7.30 * > 7.55 vălugi sămănăturiie, a căror pământ s'ar fi
pe un timp foarte frumos şi pe care apara Fasole . . . . * — ..— . » > — '— înscorţoşat. Livezile având destulă umezală
tele îl arătau, că o să ţie multe zile astfel. Mazăre . . . . • » » » i — • în luna aceasta, nu trebue udate. E Consult
Fân . . . . .' • ■ '* — .— ■ » » — .— primăvara şi mai ales pe timpul acesta, a
Insă eată, că a doua-zi dimineaţă, pe
Mohor . . . ■■. » — .---' » > ■- i . — grăpa livezile
Ia 9 ore, se formează repede nişte nori şi — p---
Hiri.ş. ă . . . . • »' : > • In viie lucrul de căpetenie este tăie
curând începu să cadă o ploaie abundenţă, Unsoare . . . > 56.— > » 56-50 , rea, ridic-rea şi cercuirea. Sureei de viţă de
care ţinu până seara, cu oare-cari intervale Slănină . . . . » 46.— ' » \ > 47-— viie şi acum se mai pot sădi.
de încetare. Linte . . . . . , * — . — » > —.,— in magazinele de bucate trebue cât de
Cânepă . . v . ; & *:■ — ■ » 1 » — •— . des aerisat. Cerne şi scutură bucatele, cu în
Suprafaţa udată de această ploaie se
Trifoiu . . . . . ' V, 65.— > > 70.— grijire, ca se le mântui de gărgăriţe; pune
întindea pe mai- mulţi chilometri în jurul
Lucernă . ...... > '48.— > > 56.— lână nespălată în jurul coşurilor cu grâu.
punctului, unde erau instalate aparatele de Grâul încins adiestecă-1 cu pulbere de căr
experienţă. • , buni şi după 14 zile cerne-1, că îşi peţţje
Călindarul septemânii vechiu şi nou. mirosul. •
Albinele în luna aceasta îşi încep cu
Unde se găseşte mai mult aur? Cre
D u m i n e c a - F l o r i i l o r sîrguinţă lucrul lor, de unde urmează că .se
dinţa generală e, că Alaska şi Klondike po ne îngrijim de curăţenia cuvenită şi trebuin
sedă cele mai bogate gisemente de aur, că cioasă şi să le scutim de inimicii lor, cari
Dum. 7 ( j) Floriile ' , 20 Sulpiţius
ele sunt terenurile aurifere prin excelenţă. la tot caşul trebue pustiiţi fără cruţare.
Luni 8 A. Irodion ,şi Agap. 21 Anselm
Această credinţă e combătută din nou, pe Marţi 9 M. Eupsihie 22 Sotir In luna aceasta după Sf. George vitele
base statistice, de cătră directorul monetă- Mere. 10 M. T‘.r. şi Pom. 23 Adalbert se scot la păşune. Grijiţi să nu se umfle de
nutreţul cel verde, dă-le fen înainte de ale
riei Statelor-Unite ale Americei de nord. Joi 11 M. Antip 24 Georgius scoate la păşune. Soiul galiţelor cam în luna
Vineri 12 (f) Vin. în sept. Pat. 25 Markus
După această statistică, ţeara cea mai aceasta puiază, de pui trebue să îngrijim
Sâmb. 13 Muc. Artimon 26 Kletus
bogată în aur e Colorado. Şi eată de ce : foarte bine. Puii de curcă numai în zilele
calde şi cu soare trebue lăsaţi afară la aer
în anul trecut din minele din Colorado s’a
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat. 'liber.
extras aur în valoare de 29 milioane dolari,
pe când în acelaşi interval Alaska şi Klon
Dela 14—19 April n. Institutul regmcolar de credit fonciar
dike, n’au dat aur, decât. în valoare de 24
milioane şi jumătate. pentru proprietarii mici
20. Alparet. Buza. Racoşul-de-jos.
Se asigură, că şi alte state ale Ame
Chişineu. Făget. Sâmbăta-de-joS. acoardă împrumuturi proprietarilor mai mici
ricei, lucru ce nu e cunoscut de mtiltâ lume,
21. Moldova-vechie.1 Turda. pe lângă întabulare şi amortisareîn rate mai
posedă o mare bogăţie în aur. mici sau mai mari. ,
23. Argiehat. 25. Codlea. Lecbinţa-
.In primul rând, după Colorado, e Ca Dela înfiinţarea lui s’au folosit
Boroşsebeş. 26. Coinarom. Nădlac.
lifomia, cu o producţiune anuală de aur în 23262
24. Arcid. Aţei. 27. Torda-S.-Laslo.
valoare de 15 730-700 dolari, urmează apoi
Buziaş. Panciova. cu împrumuturi dela acest institut, cărora
Dakota de sud, Montana, Arizona, Utah Ne-'
li-s’au împrumutat (53)2—3
vada şi Ieaho, state a căror producţiune
anuală variază între 6.601.800 şi 2.273.900 do întrebări şi răspunsuri. 73,407.300 cor.
lari. Pe lângă aceasta, bogăţia în aur a acelei Despre felul şi modalităţile de urmat
ţări, creşte mereu. In total ele au produs în Onoraţii cetitori ai „Bunului Econom ‘ la împrumuturi se dau cu plăcere' lămuriri,
anul 1901, cu 5 milioane şi jum. dolari mai sunt rugaţi, în cos de lipsă, a trimite redac- îndâtă-ce se cer prin o simplă epistolă. Pe
mult aur, decât în anul 1900. ţiunei pentru rubrica aceasta întrebările do lângă o recompensă moderată institutul în
*
rite, asupra chestiunilor ce cad în cadrul deplineşte toate cele necesare pentru înta
Manifestul socialiştilor ungari. Partidul revistei noastre, la care se va respunde în bulare avansând chiar şi cheltueli e.
muncitorilor socialişti din Ungaria a dat, numerii următori, ' Cei-ce se interesează de aceste împru
a'.a tăeri un manifest, provocând pe toţi muturi să se adreseze la • A kisbirtokosok
aderenţii să participe activ la mişcarea Prim-colaborator: Const P. Barcianu. orsz. fdldhitelinţ4zete*\ Budapesta, Bâlvăny-
pentru introducerea sufragiului universal în Ra dactdr-fesponsabil: loan FI eŞinti. utcza 19. -
