Page 2 - Bunul_Econom_1902_16
P. 2
Pag- 2 B U N U L ECO N OM 16
De însemnat din această şedinţă Liberalii salută cu bucurie această » s « r ’
e, că gelosul ei preşedinte, dl Victor hotărîre, deoare-ce represiunea ar fi
Ţordăsianu şi-a desvoltpt idea asupra fost teribilă. Deosebit de aceasta, lu
. Cum ...pete 'de unsoare din
celei mai bune căi, prin care s’ar putea crătorii ar fi ruinat prin violenţă causa lemnăria de stejar d. e. din mobile
veni în ajutorul învăţăceilor meseriaşi, revisuirii constituţiei. sau din podeală de stejar? Pregătim
şi aceasta ar fi înfiinţarea unei mese, Ziarele liberale felicită pentru a- un aluat format din lut sau în general din
după modelul mesei învăţăceilor ger ceasta pe sindicatul lucrătorilor. pământ argilos şi oţet; îl aplicăm sau îl pu
nem deasupra petelor în grosime de 2—3
mani. Şi astfel de mese să se înfiinţeze Ziarul «Soir» anunţă, că ministe centimetri, şi-’l lăsăm neatins o zi întreagă.
în centrele mai însemnate, cum e de rul va schimba în sens liberal legea e- In Ziua următoare îl depărtăm şi-’l înlocuim
ex. Braşovul, unde «Asociaţiunea pen lectorală. cu un alt aluat proaspăt. Petele dispar cu
tru spriginirea învăţăceilor şi sodalilor desăvârşire dacă vom repeţi acest proceden
români» dispune de o avere de aproape Rusia. cel mult de trei ori.
*
100 mii cor., Sibiiul, Lugojul etc. «Morgenzeitung» află din Varşo
Pentru vopsitori. Văpsele pregătite
Mijloace? Avem aproape 100 de via că ieri-noapte, un student în vîrstâ cu ceară şi răşină se uscă foarte iute, şi
bănci româneşti şi deci vom apela la de 22 ani, a tras 3 gloanţe de revol sunt din causa aceasta preferabile văpselelor
ele pentru câte un modest ajutor anual ver prin fereastra palatului guvernato făcute numai cu uleiu. Pentru a prepara o
permanent, precum şi la fundaţiunea rului de acolo. astfel de văp^ea* să disoalvâ 10 părţi die
ceară galbenă curată cu 10 părţi uleiu de
fericitului Andronic, ce dispune de peste Guvernatorul a fost rănit la umăr.
in şi 5 părţi de răşină în 8 părţi de uleiu
400 mii cor. şi la diferitele fundaţîuni Studentul a fost arestat. de terpentină la o căldură moderată. Acestea
de ambele confesiuni. Spaima în oraş se lăţeşte. două soluţiuni să toarnă la olaltă şi se mes
tecă, până ce se formează o substanţă groasă.
Luni, a doua zi de Paşti, îşi va Turburările din Orient. Când se întrebuinţează acest amestec să a-
ţinea adunarea generală „Reuniunea so «Frankfurter Zeitung» publică o daugă atât uleiu de terpentină, cât este de
cialilor români din Cluj“, , depeşe din Bucureşti, în care se spune, lipsă spre a-o subţia, şi apoi se mai adaugă
Şi coloarea, care mai întâiu se freacă cu
că guvernul român, părtaş al statului uleiu şi adecă în proporţiune de 1/3 din
DIN LUME quo în Balcani, e pe cale de a de volumul substanţei mestecând mereu şi tur
nunţa jocul fals, pe care îl joacă Bul nând câte puţin uleiu de terpentin.
Anglia şi Transvaal. garia în agitaţia macedoneană.
Cu toate desminţirile repeţite ale A dvocatul poporului.
Despre mersul tratativelor de pace
guvernului bulgăr, care respinge ori-ce
între Anglia şi Transvaal, până acum
răspundere în turburările din Macedo A to p i cânepă şi in ’m apa ce se
nu avem nici o ştire positivâ.
nia şi în uneltirile bandelor bulgare pe foloseşte pentru beut sau pentru prăsirea peş
Belgia. teritorul otoman, guvernul român acusâ tilor, apoi în cele aflătoare în interiorul co
munei, nu este permis. Acolo, unde nu sunt
Conform hotărîrii sindicatului lucră principatul Bulgariei că încurajează în
topitoare (topile) anumite pentru topitul câ
torilor, ieri s’au reîntors muncitorii la secret pe revoluţionari. " ,
nepei şi al inului, prim-pretotul designează
lucru, aşa că greva se consideră de ter în fiecare an până la finea lui Maiu locul
minată în toată ţeara. > unde este a se topi cânepa şi inul. Afară de
F O I T A Ş i 'nsfârsit el, haide9 pleacă . Până când nevasta 'n urmă
încheind cu vorba asta: Mi-l aude în sfîrfit\
„Ce s i vree Dumnezeu, — Cine bate o
riec&ote. populare. „Vree dînsul ori nu vree, ■ — Eu.
„Vin, nevastă, pe minut, — Cum, cine ? ■
„Poate lumea chiar se piee. Eu, bre, eu!
D ar n*apucă el în stradă — D ar care eu?
Dac’o vrea si Dumnezeu.
Ca s’ajungă , tocmai bine, — Eu, bărbatul teu, Săftică,
— Unde pleci acum, bărbate ?!.. . Hop, un cârd de oameni vine. Dac'o vrea fi Dumnezeu. . <
. Ţi-ai găsit, me rog, de dus, Unul strigă, altul iară,
N u vezi, masa doar f a puşi Unul fuge, altul sbedra
— Ei, me duc niţel în stradă.; Ş i s'apucă la băiae, Cine a fă c u t p e Sas?
Dar pe dată, 'ndată măre, Ş i se fac pungaşi si hoţi,
Uit'te sunt acasă-aice: Ş i poliţia pe dată Da încotro, pe vremea asta, ..
Poţi se dai fi de. mănoare. Mi-i închide, hai, pe toţi; Pe-afa viscol, pe-a fa veni,
— A s! Mâncare, tia-ţi o buna : Ba ’ntre alţii, care *i prinde Ce te toarnă la pâment
Când te duci tu... nu ştiu eu?. Ş i mi-i bagă la 'nchisoare, S i ţi-aruncă *n oeki zăpadă ;
— Ba, zeu, vin ,.nevastă dragă... S i pe dînsul mi-l înhaţă N ici nu vezi pe Unde-apuci;
— Vii de-o, vrea si Dumnezeu. \ S i mi-l toarnă la recoare; Sasule, mei, und' te duci?
Ce se vree Dum nezeu: S i mi-l ţine-o zi sau doue, — Hei, Dumitre, la pădure,
. Vree dînsul ori nu vree, Cât anume nu prea ftiu, Am pornit acuma eu,
Viu, nevastă pe minut, S H dă drumul tocmai sara, • i Amendoi cu ckine-al meu, -
Poate lumea chiar se piee. Tocmai noaptea, hăt târziu. Că ta casă, la căldură,
—• Viu, bărbate, bine, vină : • La mâncat,
Când ajunge omu-acasăt
Poţi se zici tu, ştiu doar eu'c La culcat,
Uf a ’nchisă, Bate, bate;
Ştiu ce zice vorba ceea: *. N um ai mâţa fi Catrinhen
D ar în. casă dorm cu toţii'.
Vii de-o vrea f i Dumnezeu. Totdeauna singur stat •
# • • N u s*aude, sănătate; Earâ eu .fi chine* vecinie ',
Cam aţa vorbise omul, Bate dînsul, ce se, fa c ă ; De cu ziuă până 'n. sară
Cam asa grăi nevasta; Bate, strigă regusit Tot afară, tot afară;
