Page 3 - Bunul_Econom_1902_16
P. 3

Nr.  16                                             BUNUL     ECONOM;                                                 Pag  3.

       aceste  locuri  nici  în  apele proprii nu  este er-   Urăm  deplin  succes  acestei  noue   nile,  pentru  ochi  şi  urechi.  Se  întrebuinţează
       tat mfnămrf  a otopt.  Cu  ort-ce  plângeri în  a*   însoţiri  româneşti ce este' a se  întemeia.  în  disoluţiuni  de  2—5  grame  pentru  100 gr.
       ceastă  causă  ne  adresăm  la  oficiul  pretorial.                                    apă  destilată.  In  caşuri  de  anghini  grave  se
                                                        Circulara  are  următorul  cuprins:
       (Art.  de  lege  XII.  §.  17  din  1894  şi  ord.                                     poate  sufla  cu  o  pană  de  gâscă  în  gâtul  co­
       min.  de  agric.  din  1894  Nr.  48000  §.  17).   Stimate  Domnule !                 piilor  şi  va  fi  foarte  folositor,;  Pus  în  vase­
                           *                            Prospectul  pentru  înfiinţarea  unei  înso­  lină  sau  ori-ce  grăsime  curată  se  face  alifie
             In   in stitu te le   de  eorecţiune  pă­  ţiri  ecoftomice  (magazin  de  cereale  şi  antici­  pentru  răni.  Acidul  boric  este  ieftin  şi  îl pu­
       rinţii  sau  tutorii  au  dreptul  a  interna  copii   paţii)  în  Hunedoara  este  atât  de  bine  primit   tem  cumpăra  în  ori-ce  farmacie.
       lor,  cari  au  împlinit  deja  al  şeptelea,  dar  n’a   din  partea  publicului,  încât  ni-se  impune
       trecut  al  18-lea  an  pentru  a  se  corige  (în­  grabnică  înfiinţare  a  acesteia.      Centra  guturaiului.   Cel  mai  bun
       drepta),  dacă  ei  sunt ..stricaţi moraliceşte.  Aci   Ca  pe  unui  dintre  fundatorii  şi  iniţia­  tratament,  a  face  ca  guturaiul  să  aborteze
       vor  sta  cel  puţin  doi  ani.  In  timpul  acesta   torii  acestei  însoţiri,  ne  permitem  deţi  a  Vă   este,  ca  îndată  ce  simţim  răceală  şi  începu^
       pe  lângă  un  traiu- regulat  şi  stricteţăcuve­  ruga  se  binevoiţi  a  participa  la  o  consfătuire   tul  de  guturaiu  se  luăm  o  dosă  masivă  de
       nită  învaţă  şi  o  meserie.               a fundatorilor,  ce  se  va  ţinea  Mercuri  în jo    chinină  sulfurică  de  1 — L50  grame.  Gutu­
            Pentru primire, cererile  sunt  a  se adresa   Aprilie  st.  n.  la; orele  2  d.  a.  in localul  hote­  raiul  va  dispare  ori  va  fi  toarte  uşor.
       ministrului  de  justiţie,  la  care  se  alătură:   lului  Rimbaş  din  Hunedoara.          Un  excelent  praf de  dinţi.  Pisaţi
       cartea  de  botez,  descrierea corpului  făcută de   In  această  consfătuire  se  vor  discuta   şi  amestecaţi  la  un  loc  următoarele :
       cătră  primăria  corn.,  atestat  medical,  de  mo­  modalităţile  înfiinţării,  proiectul  de  statute  şi   Chinina  roşie  8  gr.   Scorţişoară  4  gr.
       ralitate  şi  o  declaraţiune  dată  înaintea  pri­  se  vOr  face  paşii  necesari  pentru  ţinerea adu­  Căroung  4  gr.  Piatră-acră  2  gr,  Esenţă  de
       măriei  comunale  de  câtră  persoana  care  se   nării  constituante.                 mintă  14  picât.
       însărcinează  a  plăti  spesele  de  întreţinere   Ţinerea  acestei  consfătuiri  se  impune   Contra asudării manilor.  Se  freacă
       pentru  copil.                              cu  atât  mar mult,  cu  cât  interesele  mişcării   mânile  puţin  timp,  de  3  -4  ore  pe  zi,  cu  o
            Copii  trecuţi  de  18  ani  nu  se  primesc   noastre  cer  ca  însoţirea  să poată  fi  în  activi­  mică  cantitate  din; amestecul  următor :
                                                                                                   Acid  salicilic  15  gr.  Borax  15  gr.
       în  institut,  ear  ţari  împlinesc  20  de  ani  în   tate  deja  în  preajma  treeratului  din  ăstan,
                                                                                              Acid  boric  5  gr.  Alcool  30  gr.
       institut,  asemenea  nu  mai  pot  fi  ţinuţi acolo.   ca  aşa  dela  început  să-şi  poată  asigura  un
       (Ord.  min.  de  justiţie  nr.  13964  §§.  6—'10   cerc  sănătos  de  afaceri.  începutul  să  şi-l  facă
       din  1894).                                prin  spriginirea  producenţilor  ce-şi  pun  în      D I V E R S E
                                                  piaţă  roada  multelor  osteneli,
                                                        Rugându-Vă  încă  odată  pentru  partici­  Iarba  se  se  cosască  atunci,  când  e  în
         O  none  însoţire  româneasca.
                                                  pare,  semnăm                               floare,  căci  atunci  vom  dobândi  cel  mai  bun
                                                         In  n u me l e  f u n d a t o r i l o r :  şi  mai  nutritor  fen.  De  vom  aştepta  până
            Aflăm cu  plăcere,  că în  Hunedoara                                              când  florile  se  scutură  în  mare  parte,  fânul
                                                               Cu  distiusă  stimă
       s’a  pus  la  cale  a  se  înfiinţa  o  însoţire                                       va  fi  lemnos  şi  cu  puţină  putere  nutritivă.
                                                  Avram.  / '.  Pecurariu   Nicolau  M acrea
       economică  (magazin  de  cereale  şi  an­       pprest).  gr.-or.      cont.  de  bancă.    •Este  îndeajuns  cunoscut*  că  dela nutreţ
       ticipaţii).  In  acest  scop  s’a  trimis  o cir­                                      atîrnă  îngrăşarea  vitelor,  mulţimea  grăsimii şi
                                                                                              a  laptelui.  Să  ne  desvăţăm  odată  dar  de  o-
       culară  la  mai  multe persoane marcante,                                              biceiul  de-a  cosi  iarba  uscată  pe  jumătate,
       prin  care  sunt  invitaţi  la  o  consfătuire    M edicul  casei.                     căci  o  facem  în  paguba  noastră,
       a  fondatorilor  pentru  ziua  de  30  April                                                              - ¥ “ \
                                                       Acidul  boric  (boraxul)  este  o  sub­     Lanţurile  de  fier  sau  şi  alte  scule  de
      st.  n.  a.  c.  Cu  această  ocasiune  se vor
                                                  stanţă  albă,  ce  se  poote  pulverisa  şi  se  to­  fer  ce  sunt  supuse  sguduirilor  după  folosire
      discuta  modalităţile  înfiinţării,  proiectul   peşte  în  apă  caldă  cu  înlesnire.  Este un  desr   îndelungată  se  frâng  uşor.   Inroşindu-le  în
      de  statute  şi  se  vor  face  paşii  necesari  infectant  (omorîtor  de  microbi  vătămători)   foc  devin  earăşi  bune  de  folosinţă. * i—
      pentru  ţinerea  adunării  constituante.    foarte  bun  şi  cu  deosebiră  pentru  spălat  ră-

                                                              S i prin  curte jos  s'au  dus              Prin  salon , cu  coji  de  ceapă.
                   Tot  necazuri,  tot  nevoi'.
                                                          S i găsind  şi  niscai  ceapă              Intra  ’n  casă.  dînsul,  colo,
                   La  pădure,  ia  gunoi...
                                                              Au  venit  cu  densa  sus;                  C’un  fu m   gros,  c'un  taler mare
                 Că  pe  mâţa  si  Catrinhen,
                                                          Au  întins'o pe  sub  mese,                S i  se  duce  se-i  afume  -
                   Pe  nevasta  asta-al  meu,
                                                              S’au jucat  aşa frum os                    Pe  la  nas pe fie-care.
                   ,Nrm ai fă cu t  Dumnezeu;
                                                          C au făcut,  me  rog,  salonul             Iea pe  rînd,  deci,  musafirii.
                      E ar pe  mine
                                                              Coji  de  ceapă  tot,  pe jos.             M ai  de  ’ntâiu pe  colonel
                      S i pe  chine,
                                                          Când  era  salonu-acuma                    S i pe  doamna  lui  şi  ’n  urmă
                Pe-amendoi pe  noi,  săracul,
                                                              Cam  în  astă  stare-adus,                 Pe  cel  domn  mai  tinerel.
                   Făcut.i  dracul.
                                                              Hop,  soldatul  vine  sus,             Jlli-i  afumă  sdravăn,  bine.
                                                          —  Ce-i,  Ioane?                               Musafirii  ce  se facă ?
                                                                 - _  Cuconiţă,                      Strâng  din  nas  şi  rabdă  ’n  silă :
                                                              A   venit  don  colonel                     Trebueşte  ca  se  tacă.
                       Afumă.
                                                         S i  cucoana  dumisale                      —i  D ar  ce fa c i  întreabă gazda,
              Căpitanul  nud  acasă,                          St  c’ţm   domn  c’am  tinerel,            N'auzi, fu g i,  ce fa c i  acum?!...
                                                         —  Bine.  Vai,,  ce  este-aice!             —*  Ce  şe'fac,  soldatul  zice,
                  E   de  rriult  la  slujbă  dus;
                                                              Vezi  copiii  ce-au  fă cu ţi              Cuconiţă,  eu  afum.
              N um ai  doamna  cu  copţii
                  Stă  ’n  salonul cel  de  sus.         Spune fetei  se  deschiză                   —  Cum  afumi,  cu  ce ?!...
                                                              Iar  tu,  haide,  ’ntr’un  minut,                   i—  De,  uite,
              Doamna  şeade  şi citeşte, -               Iea  şi  mătură pe-aice,                    De,  cu...  ştiji...  ce-am  măturat...
                  Ea  stârneşte  m ii  de  gânduri           Aste  coji  le  sirînge  toate             Cum  se poate?l  Eşti  turbat/?...
              Urmărind  cu  ochii  ’n fugă               S ’apdi  iea  şuafumă  ’n  casă,            Pi!...  Ce  miros!  E şi  afa*ră.
                  Ale  căiţii  negre  rînduri;                Dar  în  grabă  cât  se poate.             Haide, fu g i  de-aice,  dude !...
                  Iar  copiii,  de...  copii,            Intră  ’n  casă  musafirii,                 .—  De,  me  duc  dar,  cucediţă,,
                  Tot  stârnesc  la jucării,                 S i  'ncepend  la  vorbă,  glume,           D ’apoi  ceapa  astfel pute.  ,
              Si-au  stârnit  cu  ’ncetu atâtea          N um ai  iată  şi  soldatul
                  Curalor joc  ne-astîmpărat:                 Vine  ’n  nuntru  că  s'afume.                        Tiu  &•  Sperunţia»
             N a   remas  de  leac  un  scaun            Dar  cu  ce  gândit  c’afumă,
                  Se  nu fie  răsturnat*                      Ce-a  putut  el  să priceapă?
             Ba,  cu jocul, lor  în  urmă,               D însul  vine  ca  s’afume
   1   2   3   4   5   6   7   8