Page 4 - Bunul_Econom_1902_16
P. 4

P«g.  4.                                           B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  16

                                                                                Pe  lângă  împrejurarea  că  îmblătitul  este  o  muncă
                                                                           grea,  ea  sporeşte  încet,  astfel  că  pe  zi  un  om  nu  poate
                     Recolta  cerealelor.                                  scoate  mai  .mult  decât  1 5 —2  hctl.  grăunţe.
                                                                                O  împrejurare  ne  poate  face  ca  cel  puţin  o  parte
                                                                           din  grânele  noastre  se  le  îmblătim  şi  anume  atunci,  când
         .              :.;S  v.-;-                C - •' '..(Retipărirea  interzisă).
                                (Urmare  şi  fine).                       paiele  dorim  a  le  folosi  întregi  pentru  acoperitul  caselor
                                                                          şi  pentru  diferite  împletituri.  Este  de  notat,  că  prin  îm­
             In  cele  mai  rari  caşuri  sunt  paiele  grânelor  atât  de   blătit  paiele  nu  se  sparg,  nici  nu  se  încurcă.
        uscate  în  momentul  seceratului,  încât  snopii  se-i  putem         Mai-  repede  se  scoate  grăunţele  din  spice  călcându le
        aşeza  în  stoguri,  sau  se  se  treere  imediat,  cu  atât  mai   eu  picioarele  vitelor  noastre,  adecă  le . treerăm  cu  vitele.
        vîrtos,  când  în  snopi  s’au  legat  şi  burueni  verzi,  cari  s’au   Spre  acest  scop  facem  o  arie  provisoră  sub  cerul  liber,
        tăiat  odată  cu  grânele.                                        alături  de  stogurile  de  grâne  şi  întindem  snopii  desfăcuţi
             Din  acest  motiv  fiecare  snop  după-ce  s’a  legat  se    pe  arie  şi  mînăm  în  cerc  boi  sau  cai  peste  ele.  Caii  fiind
        pune  în  picioare  spre  a  se  usca  la  soare  o  zi  sau  doue.   mai  iuţi,  sunt  de  preferat  boilor.  Neajunsurile  cu  eâre este
        După  aceea  se aşează  în  clăi  (jumătăţi,  picioare)  care  con­  împreunat  acest  mod  de  treer  sunt:  că  nu  se  poate  exe­
        ţin  după  obiceiul  localităţii  un  numer  mai  mare  sau  mai   cuta  de  cât  pe  timp  frumos,  grânele.  trebue  se  fie  toarte
        mic  de  snopi.                                                   bine  uscate,  căci  altcum  o  mare  parte  din  grăunţe  remân
             Ori-care  ar  fi  forma  acestor  clăi,  le  vom  clădi  astfe^   în  spice,  apoi  multe  din  grăunţe,  ca  şi la îmblătit, se sparg,
        ca  spicele  se  fie  înlăuntrul  clăii,  spre  a  fi  ferite  dd  ploi,   paiele  se  sdrobesc  foarte  reu,  grăunţele  se  necurăţesc prin
       ear  partea  de  jos  a  paielor  se  viie  în  afară,  ca  buruenile   escrementele  vitelor  şi  în  fine  multe  din  grăunţe  se  perd
       ce  sar  afla  acolo,  se  se  poată  usca  mai  repede.           fiind  mâncate  şi  risipite  de  vite.

             Dacă  grânele  s’au  uscat  cu  desevîrşire  şi  avem  timp       In  timp  uscat  un  cal  este  în  stare  a  scoate  până  la
       favorabil,  transportăm aceste  clăi  la  anume  locuri  pentru  a   5  hctl.  grăunţe  din  spice.
       le  păstra  până-ce  le  îmblătim  sau  treerăm.                        Treeratul  cu  îmblâciile  şi  cu  vitele  are  multe  neajun­
             Păstrarea  se  face  sau  în  stoguri  şi  în  girezi,  sau  în   suri,  de  aceea  aceste  metoade  de  treerat  se  lasă  tot  mai
       locale  anume  consttuite,  numite  şuri  sau  şire.  La  clădirea   mult  în  părăsire,  înlocuindu-se  prin  treeratul  cu  diferitele
       stogurilor  şi  girezilor  vom  observa toate  regulele  observate   maşini  numite  «batoze».  Foloasele  ce  ne  oferă  maşinile de
       şi  la  clădirea  stogurilor  cu  fen  şi vom  mai  adauga  că basa   treerat  sunt:  ele  treerâ  mai  ieftin,  mai  complet  şi  cu  mai
       snopilor  se  va  aşeza  întotdeauna  în  afară,  şi  pentru  vîrful   puţine  spese  de  supraveghiere.  Deosebim  trei  feluri  de
       stogului  vom  folosi. pale,  ten,  trestie  etc.  Dacă  clădim  un   maşini  de  treer,  dupâ-cum  sunt  ele  puse  în  mişcare  prin
       stog  sau  gireadă  din  snopii  care  nu  sunt  încă  bine  uscaţi   forţa  omului,  prin  vite  cu  ajutorul  unei  manej  (vîrtej)  şi
       grânele  trec  în  fermentaţiune  (dospire)  şi  se strică.  Obser­  prin  vapori.
       văm  această  fermentaţiune  care  o  numeşte  poporul  că:             Maşinile  de  treer  puse  în  mişcare  cu  mâna  recer
       sau  aprius  grânele,  după  mirosul  particular  (deosebit)  şi   6—8  oameni  de  serviciu  şi  nu  scot  mai  multe  grâne  de
       prin  împrejurarea  că  ies  vapori  (aburi)  de  apă  din  el.    cât  ar  treera  aceşti  oameni  de  serviciu  cu  îmblăciile.  Un
       Dacă  băgăm  mâna  în  stog,  observăm  o  temperatură foarte      folos  în  grăbirea  treeratului  la  astfel  de  maşini  nu  avem,
       ridicată.  In  astfel  de  caşuri  imeiat  trebue  se  risipim  sto­  avem  înse  folosul,  că  această  maşină  scoate  mai  multe
       gul  lăsând  snopii  la  soare  ca  se  se  usuce  bine,  în  eas   grăunţe  din  spice.
       contrar  atât  paiele  cât  şi  boabele  se  înegresc  trecend  în      O  economie  în  lucrare  vom  avea  abia când întrebuin­
       putreziciune  şi’şi  perde  toată  valoarea.                       ţăm  maşini  de trier  puse  în mişcare  prin vite şi  vapori.  O
                                                                          batoză  de  doi  cai  şi  cu  un' serviciu  de  zece oameni  poate
                                                                          treera  pe  zi  40  hctl.  grâne.
                                                                               Cel  mai  mare  folos  îl  avem  dela  batozele  cu  vapori,
                                                                          care  pe  lângă  treerat  ne  şi  curăţă  şi  sortează  grânele.
                                                                          Ele  recer  25—30  persoane  de  serviciu  şi  scot  pe  zi
       Treeratul sau înblătitul.                                          200—300  hctl.




            Pentru  a  scoate  grăunţele  din  spic,  supunem  grânele
       la  o  operaţiune  numită  treerat  sau  îmblătit.
            Modul  cel  mai  primitiv  de  a  scoate  grăunţele  din        Curăţirea  şi  sortarea  grânelor.
      'Spice  este  a  ie  scoate  cu  mâna  din  spic.  Acest  mod  bine
       înţeles  îl  vom  folosi  numai  la  cantităţi  foarte  mici  şi  când
       este  vorba  de  a  câştiga  seminţele  dela  unele  plante  de         La  maşinile  de  treer  cu  vapori  odată  cu  treeratul  se
       mare  valoare.                                                     şi  curăţă  şi  totodată  se  şi  sortează  grânele,  adecă  se  aleg
            Se  mai  scot  grăunţele  din  spice  cu  ajutorul  îmblâcii-   boabele  după  mărimea  lor.                          .
       lor-,  lucrarea  aceasta  merge  însă  toarte  încet  şi  se  între­    La  celelalte  maşini,  precum  şi  dacă  treerăm  grânele
       buinţează  numai  acolo,  unde  se  dispune  de  puţine  grâne,    cu  îmblăcii  sau  cu  vitele,  grânele  înainte  de  a  le  vinde
       cum  este  prin  părţile  muntoase  şi  unde  lucrătorii  trebue   sau  întrebuinţa,  trebue  curăţite  de  pleavă,  praf,  seminţe
       ocupaţi  şi  în  cursul  iernei.                                   străine şi în cas eventual  a le  sorta  după mărimea grăunţelor.
   1   2   3   4   5   6   7   8