Page 5 - Bunul_Econom_1902_16
P. 5
N r , 16 BUNUL ECONOM Pag- 5
Aceste lucrări se execută în modul cel mai primitiv anume, se pot păstra în gropi (silouri). Acest mod de
prin vgnturatul cu lopata, aruncând adecă .grânele.-treerate . păstrare a fost foarte usitat în timpii anteriori, parte pen
contra vântului, care ia cu sine praful şi o parte din. pleavă, tru simplicitatea înfiinţării lor şi parte pentru siguranţa
pe când grăunţele mai grele cad drept pe pământ. Apoi Contra focului şi furturilor.
se mai ciuruesc prin ciururi ch ochiuri de diferite mărimi Astfel de gropi' se construesc în următorul m od: se
pentru a le curaţi şi a le sorta. ” alege un loc" mai ridicat, care, hu sufere-de umezeală, şi
Toate acesţe lucrări se pot executa cu mai multă unde pământul este cât se poate de argilos. AcL se sapă
economie de timp şi spese şi cu ma.i puţină risipă de 0 groapă în lorma unei sticle. Păreţii se netezesc cât se
grăunţe, întrebuinţând pentru ' acest scop maşini anume poate de bine şi ca1 se se întărească şi' mai bine se ard
construite. cu paie. _
Astfel avem'-maşini numite vinturâtoare, care curăţă
Aci se toarnă grânele, şi gura gropii se astupă mai
grânele de pleavă, părticele de pământ şi praf. ’ C; întâiu Cu nişte scânduri şi apoi ’cu pământ, atât până-ce
Cele dintâi se separă de grâne prin un sistem de
presentă o movilă deasupra gurii gropii. Deşi grânele se
site puse, în mişcare, ear cel din urmă, adecă praful, pre
păstrează aci destul de bine, totuşi nu sunt recomandabile
cum şi restul de pleavă se îndepărtează prin un curent
fiindcă presentă prea multe greutăţi lâ scoaterea lor.
(vânt) de aer produs de o roată cu 4 sau mai multe lo-
1 < Cel mai ,eorăspunzător mod de păstrare sunt maga
peţi ce se învîrteşte foarte repede.
ziile. Ele sunt zidite de peatră sau lemn. Podeala pe care
Seminţele de burueni dacă diferă mult în mărimea.lor
.se aşează grânele trebue să fie ridicată dela pământ! ca de
de seminţele grânelor, se pot separa uşor tot prin ventu-
un metru. Ferestrile vor fi aşezate dela podeală la 2 m.
râtoarele amintite, întrebuinţând site potrivite pentru acest
şi astfel dispuse, ca fiind deschise,, să se producă curent
scop. Pentru a scoate însă seminţele de măzeriche şi cu
■de aer....; ’..■■■■■
deosebire de neghină vânturătoarele nu sunt suficiente.
O condiţiune principală trebue observată la construirea
Pentru acestea sunt construite aşa numitele trioare, cari
magaziilor, ca păreţii şi podeala se fie cât se poate de
pot fi cu simplu şi cu dublu efect'.
netezi şi să nu presinte crepâturi, căci altcum se încuibă
Cu simplu efect sunt acelea, cari separă numai se
gărgăriţele şi nu le mai putem stîrpi.
minţele rotunde ca ale neghinei şi măzerichei, ear cele cu
dublu efect mai separă pe lângă acestea şi seminţele lungi, şr ,,, înlăuntrul magaziilor vom face mai multe despărţituri
precum d. e. cele de ovâs. eu păreţi de scânduri după trebuinţă.
Pentru sortarea grânelor după mărimea , boabelor încă Pentru un hctl. grâne vom calcula 35 ctm. pătraţi
sunt construite maşini. In principiu ele constau diotr’un , suprafaţă de podeală. v
cilindru aproape horisontăl, ai cărui păreţi sunt formaţi p ^ Trebue se observăm cu multă stăruinţă, că grăunţele
‘din stfftîă- ’(î¥f$t) s&u!,finichea găifrită’ ea un ciur, la uti‘ ca- *să,.nu se pună în magazie îhfstraturi mai groase pânâ-ce
pet ochiurile sunt mai mici şi apoi cresc cu cât se apro nu sunt foarte bine uscate. Astfel rapiţa Ia început se va
pie mai mult de capătul celalalt. Cilindrul pus în rota- aşeza în un strat de cel mult de un lat de mână, apoi
ţiune şi întroducându-se' grânele înlăuntrul lui, trec după întoarse cu lopeţile aproape în fiecare, zi şi numai după-ce
mărimea boabelor prin păreţii cilindrului, adunându-se în s’a uscat bine se va ridica într’un strat de 30 ctm. De
diferite părţi sortate gata. Cu astfel de maşini se pot se asemenea grânele cu cât vor fi mai verzi înmagazinnte, cu
para şi sorta după mărime una şi aceeaşi specie de gră- ; atât şi-stratul va fi mai subţire.
unţe, precum şi un amestec de diferite specii, precum d. e. 1 Mai târziu se pot ridica până la cel mult o jumătate
grâu se poate, separa de secară, orz, oves, linte, măzeriche, metru şi numai în caşuri excepţionale până la un metru.
fasole, mazăre, trifoiu, lucernă etc. i Dacă observăm că grânele încep a fermenta (a dospi) şi
încălzi, le vom întoarce cu lopeţile cât se poate de ener
gic sau, ceea-ce este şi mai bine, le vom da la vântu-
rătoare.
Acest vânturat respective întoarceri cu lopeţile vom
repeţi din timp în timp, când grânele rămân mai mult
timp înmagazinate.
1 In exploataţiuni întinse şi unde se dispune de capi
tale suficiente, magaziile de grâne sunt construite în formă
de turn cu 5—6 şi mai multe etaje (caturi). In ele vân-
In cele mai rare caşuri este agricultorul pus în posi-
turarea grânelor se face deschizând nişte găuri în podeala
ţiune de a vinde grânele sale de-a dreptul din arie; ele
fiecărui etaj, prin care grânele cad în eţajul dedesubt.
trebuesc păstrate aşadar mai lung sau mai scurt timp până
Grânele din etajul cel de jos de tot se ridică apoi prin
la vânzare sau întrebuinţare.
manej (vîrtej) cu vite sau prin maşina de vapori în etajul
Grâne foarte puţine ser pot păstra în hambare (în lăzi
cel mai de sus.
anume construite). Ele sunt foarte corespunzătoare, numai
La noi este obicinuit a se păstra grânele şi prin po
grânele când le aşezăm în ele se fie foarte bine uscate,
dul edificiilor.
altcum încălzindu-se se produce mucezealâ, adecă se
(Va urma).
încing.
Cantităţi mări de grâne, dacă nu dispunem de edificii
I
