Page 1 - Bunul_Econom_1902_17
P. 1
Anal III. Orăstie, 3 Maiu i . 190. Nr. 17.
9
'
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reufliunii Economice din Or ăştie“ şi „Reuniunii române de agricultura din comitatul Sibiiului“.
ABONAMENTE: AP ARE : INSERŢIUNI:
Pe an 4 coroane (2 fl.),; jumătate an 2 cor. (1 fl.) In fiecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
■ PentfU R o m â n i a 15 franci.,pe an. Abonamentele s i inserţiunile se plătesc înainte
j toar.e să fie desvoltate, ear nu biuro- s’a potenţat şi prin împrejurarea, că la
Invit ir i cratismul. s’au adunat la încheierea .^exposiţiei re^
invitarea şi iniţiativa reuniunii noastre
Pentru noi Românii cuvintele mi-
j
i nistrului îneă ne pot fi de mult folos j presentanţi de-ai meseriaşilor din cele
] urmârtdu-le. Noi suntem un popor să- I 8 centre: Sebeş, Sibiiu, Braşov, Orăştie,
Acela care urmăreşte mai dea-
l rac. Slujbele nu ne îngraşe. Averea I Alba-Iulia, Selişte, Mercurea şi Poiana,
proape învăţământul din patria noastră,
i noastră este munca şi sdatorinţa noas- I şi s’a ţinut prima conferenţă a rnese-
a trebuit se se convingă că el tinde
| tră este a o folosi acolo, unde este mai j riaşilor şi comercianţilor români din pa-
în prima linie a crea tineri, cari pot fi
J rentabilă, adecă în agricultură; meserii I trie, în care între altele s’a declarat
îndestul de destoinici a face pe advo
i şi comerciu. I «Reuniunea meseriaşilor rom. din Si-
catul, pe profesorul şi în prima linie pe I ' '■
j biiu ca reuniune centrală,, care are să
funcţionarul. Puţini din tineri eşind din I publice şi un anuar despre activitatea
şcoală au alt vis decât a deveni sluj Dela Reuniunile noastre.
j tuturor reuniunilor rom. de acest gen.
başi. Nefiind pentru toţi loc, este na
j De remarcat mai este şi împreju-
tural, că cu toată ştiinţa lor sunt ne Reuniunea meseriaşilor şi comer
! rarea, că 27 membri ordinari ai reu-
putincioşi a’şi agonisi pânea de toate cianţilor români din Sebeş şi ju r -—
i niunii au intrat în corpore ca membri
zilele şi devin în modul acesta o sar „Andreiana“, existentă abia de trei
I activi în reuniunea pompierilor volun*
cină pentru societate. ani, şi-a ţinut adunarea'generală a mem
tari din localitate, în care până acum
Un tiner care a primit un învăţă brilor sei în ziua de 13 Aprilie a. c.
erau numai patru Români, restul tot
mânt practic, adecă s’a dedicat agricul Ne face o deosebită plăcere a spi
Saşi. In 16 Iunie a. tr. s’a celebrat un
turii sau unei meserii sau s’a preparat cui din valorosul raport al comitetului,
parastas pentru patronul reuniunii An-
pentru cariera de comerciant nici odată precum şi din procesul verbal al adu
dreiu 'Şaguna, la care reuniunea a luat
nu va şuieri în agonisirea trebuincioa nării generale unele date cari intere
parte în corpore şi a cântat imnul lui
selor pentru traiul seu. sează pe fiecare bun Român.
Andreiu. S’a decretat revista «Bunul
Funcţionarul, deşi este necesar pen Reuniunea numără 47 membri or
Econom» ce apare în Orăştie de organ
tru bunul mers al carului statului, el dinari şi 56 membri extraordinari (aju
oficios al reuniunii.
nu produce nimica, ci numai consumă. tători), în total 103 membri.
Pentru un stat este însă de o impor Ca în trecut, aşa şi în anul expi Starea fondurilor: 1) Fondul nea
tanţă foarte mare ca forţele producă rat s’a ţinut în fiecare săptămână, cu tacabil 1053 cor. 62 fii., 2) fondul vă
toare se fie cât de numeroase, altcum puţine excepţiuni, câte o serată literară, duvelor şi orfanilor 259 cor. 37 fii.,
cu cetăţeni neproducetori şi el este să în care s’a declamat, cetit, scris, soco 3) fondul disponibil 8 cor. 58 fii., 4) fon
rac şi neputincios. tit etc. Afară de aceea în fiecare săp dul pentru exposiţii 43 cor. 43 fii.,
Acest adevăr este de mulţi cu tămână s’a ţinut câte o probă de cân taxe restante dela m. ord. 6 cor. Ave
noscut, însă până acum puţin s’a făcut. tări. S ’au aranjat şi 5 petreceri cu joc rea în bani deci: 1492 cor. 66 fii. In
Cu atât mai mare plăcere cetim că dl premerse de producţiuni ş. a., 2 pro ventarul averii totale a reuniunii este:
ministru al instrucţiunii publice, cu oca- ducţiuni teatrale, apoi 3 serate literare a) numărar 1492 cor. 66 fii., b) mobi
siunea discuţiei asupra budgetului, a e- publice cu program constătător din cân liar şi utensilii 599 c. 80 fii., c) bibi.
nuntat o nouă direcţie în învăţământ. tări şi declamări. 81 cor. 40 fii. — 2173 86. Budgetul pe
j » i
După-ce constată scăderea că în Ţara- Punctul de culminaţiune în activi 1902. A) venite: 1) restul cassei cu
Ungurească o mare parte a tinerimii tatea reuniunii în anul trecut a fost finea 1901 121 cor. 66 fii., 2) taxe dela
numai de aceea umblă la şcoală, ca pe exposiţia, ce a arangiat-o la Sf. Petru. m. ord. 160 cor., 3) dela m. ajutători
basa vre-unui atestat să capete vre-o Ea a fost a 2-a exposiţie a meseriaşi 4 cor., dela m. extraord. 70 cor., 4)
slujbă, a declarat că va stărui din toate lor români din ţara aceasta. Două săp Ajutor dela «Sebeşana» 50 cor., 5) dela
puterile şi cu toate mijloacele pentru tămâni, cât a stat exposiţia deschisă, petreceri şi producţiuni 100 cor., 6) in
desvoltarea aşa numitului învăţământ numărosul public visitâtor a avut oca- terese după capitale eloc. 28 cor., 7)
practic; va da adecă o deosebită aten siunea a se convinge, de ce e capabil venite e x t r a o r d i n a r e 30 coroane
ţiune artelor şi meseriilor. Forţele crea- meseriaşul român. Importanţa exposiţiei B) Eşite: 1) chirie (înc. şi lum.) 150 cor.
