Page 3 - Bunul_Econom_1902_17
P. 3
Nr. 17 • ' - ' ■ BU.NUL ECQN.P.M Pag 3.
------ ----- -— »■» *•! ■■ v. —..«"’.j Yi < i d-------------- - - —:— — *— ~ —77— - ---- ^ —
care cere, ca trupe italiane să ocupe întrebuinţarea, vasejpp oare ap,, mai mare şi este aşa puţin luată In conside
cu p rin s unt de lem n p â n tru 'v in . Ase rare, dih partea economilor snostri cu atât
Albania. Guvernele puterilor respective
menea butoiaşe,'"ce se ‘VÎrid mat ?■ pe - nimic, mai vîrfos, că pentru cultura’ fasolei ■ atât
n au răspuns până acum.
pot fi curăţite ca să se . poată pune şi vin .pământul cât şi clima este potrivită şi boa
Zădărnicirea păcii. In ele. <•-: bele ei nu sunt expuse-,aşa uşor stricâciunei
Înlăturarea acelui gust gras, respingă şi se poate ţinea ţi mp ţnai Îndelungat ca ori
Dr. Leyds, agentul transvalian din
tor şi de multe ori rânced se înlătură în care alte leguminoase., Pentru cultura faso
Bruxella, a declarat într’o convorbire mod sigur astfel : lei în măsură mai mare trebue să fim cu
cu un ziarist belgian, câ negocierile de Disolvâm 500 gr. sodă cristalisată in băgare de samă la alegerea soiurilor. E
pace se pot considera de zădărnicite In 5 litri de apă fierbinte;' această soluţiune ’o ştiut, că unele soiuri de fasole rodesc şi
turnăm cât se poate de- Herbirite, In butoi; aduc fructul rînd pe rînd, aşa că pe una şi
urma atitudinea încăpăţînate ă Angliei.
Soda formează cu untul;de lemn din doage aceiaşi plantă putem afla fructe cbapte şi
Burii pretind independenţa republicelor
un sâpnn solubil, adecă ^care se topeşte în flori în acelaş -timp,"Acestea- şanţ de .regulă
sud-airicafie, amnestiarea răsculaţilor din
apă. Se înţelege că vasul trebue bine ros soiurile urcătoare. .
Capland şi desarmarea geneială. ^ togolit şi dat şi de mai multe ori peste cap, Altcum stă lucrul dacă alegem soiuri
Lupta v a . continua... pentru-ca toate doagele să fie atinse de cari produc fructul deodată în, acelaş timp.
materia curăţitoare; a doua zi vasul trebue Toate 'fructele-* ajungând la coacere deo
bine scurs, apoi spălat şi clătit cti apă. In dată, odată le şi recoltăm. Astfel de soiuri
cas de lipsă repetăm 1 această procedură sunt de regulă cele oloage (neurcătoare).
a s s , w t
până ce vasul devine liber de mirosul şi Pentru abundenţa recoltei lor sunt , foarte
gustul unt de lemnului. recomandabile economilor noştri.
*
Un ordin alguvernului nostru a in
în decursul
In gradina de pomi
terzis (oprit) fabricarea şi vînzarea vaselor de lunei acesteia, dacă avem surcei nobili la
bucătărie spoite cu nikel; S’a constatat Advocatul poporului. îndemână putem altoi neîntrerupt pomii, pu
adecă, că oţetul şi . alte substanţe [materii] deosebire meri şi per'. Dacă la pomii altoiţi
au însuşirea de a disolva nikejul şi astfel di- în toamnă mugurul începe a creşte, pădureţul
D e s p re in terese (cam ătă). Inte
solvat şi consumat, produce vărsături şi este se retează deasupra şi legătura i-se slăbeşte
resele legale începând dela anul 1895, Iulie pentru-ca să şe poată desvolta. Gaisii cari
mai otrăvitor decât arama.
1, sunt dela 100 fl. cinci procente (5#/o) dacă sunt înfloriţi, şi surit expuşi vânturilor reci
în scris nu e convenită altă camătă sau de miază noapte, se acopăr, dacă să poate,
' Un lac pentru astuparea şi sigila cu rogojini, ear dacă timpul e cam ploios
interese mai mari. Interese mai mari de
rea buteliilor. Un lac fluid constă din: 400 gr. trebue des scuturaţi, pentru-ca apa să nu
opt procente [8%] nu: se pot deobliga în stea pe flori
gips, 600 gr. ciment alb englezesc, 300 gr
scrisoare sau contract. Dacă procentul nu
cretă, 200 gr. dextrină, 5 gr. soluţiune de
este notat în contract, se. subînţelege cinci
şellak în spirt. Aceste materii se amestecă
procente. Excepţiune face cambiul după Medicul casei.
bine âdăugându-se şi coloarea dorită. In acest
care să plătesc 6°,0. Acela care pretinde
lac se moaie gâturile* buteliilor . astupate cu
mai multe procente, interese, sau
dop de plută şi se’Iasă' să se uşte. Buba re a .Aceasta boală bine cunos
care trece sau capitalisfează interesele în cam-:
Alt preparat în formă de ciment este cută poporului nostru se numeşte în ştiinţă
biu poate fi denunţat [arătat] în termin de
următorul: 3 părţi de răşină americană pul- pustula maligna. Ea provine dela animalele
trei ani la gendârmărie, judecătoria cercuală,
verisată se amestecă cu o parte natriu coro cari au suferit şi au murit de dalac numit
fiscalului reg. sau chiar şi, la tribunalul reg.
siv şi cinci părţi apă, şi se frământă cu atâta şi armurare, dalac sau cărbune. De aci v.ine
Arătarea o poate face însuşi părătorul ver
gips, până e|nd formează un ciment. Acest şi primejdia mai mare pentru oameni;, cari
bal sau în scris. La cas că-’şi face arătarea
preparat se întăreşte în trei pătrare de oră sunt mâi mult în atingere cu acestea animale
în scris trebue să fie subscrisă în faţa a doj
şi lipeşte foarte bine. sau cu productele lor. Microbul bubei rele
martori. Astfel de cereri sunt scutite de
pătrunde în om printr’o sgărietură a pielei
timbru. [Art. de lege XXXV, XXXVI din
sau rană, din care pricină se şi observă buba
anul 1895 şi art. de lege XXV § .9 21, 24
— Fiind-că es din el mirosuri grele. din 1883]. ■’ rea cu deosebire pe părţile descoperite, cum
— Dar dacă e în curte nu es mirosuri? . * sunt: faţa, mânile şi picioarele. Boala se
poate duce şi dela om la om. Semnele ivirii
Nu te bolnăveşte? In teresele, cari nu s’au pretins la tim
acestei boale la om sunt: In locul unde s’a
— Ba da... dar vezi că în curte e aer pul său, nu se mai pot pretinde din partea aşezat microbul se iveşte mai întâiu o pată
mult şi grămada nu e prea mare. creditorului după decursul a 3 ani conside-
rându-se de prescrise [învechite]. [Art. de mică roşie ca pişcătura de purece producând
-— Dar dacă toţi locuitorii din strada mâncărime mare şi vrând nevrend te face să
lege XXV §. 19 din 1883]. Nu face excep
asta ar pune câte o grămadă la fel în curte, te scarpini; pata aceasta se preface apoi în
ţiune dela această disposiţiune împrejurarea
cum ţi-ar mirosi când ai trece p’aici? Şi o beşicuţă mică, turtită,. cenuşie închisă şi
că interesele au fost altfel numite în obli
dumitale, care stai aici, ’ţi-ar plăcea? plină de un fel de apă; mai târziu se sparge
gaţiune. E de observat încă că această dis-
— Fireşte că nu, dar ceialalţi nu au şi in locul ei rămâne o rană mică roşie,
posiţie a !egi; se refere numai la împrumu
gunoiu, l-au ridicat... care se uscă şi îngălbineşte, apoi se negreşte
turi de bani, ear în alte caşuri interesele se
— Apoi vezi ? Şi d-ta liber eşti dar. şi pelea din jurul ei începe a se umfla. Ime
pot pretinde ori şi când în urma terminului
nu poţi să ţii gunoiul, pentru-câ superi pe altu. diat ce se ivesc aceste semne trebue se ce
prescris. [Decisul curiei din 21 Ian. 1898
— A' dreptate. Chiar astăzi o să chem Nr. 65 j. rem ajutorul medicului;
un căruţaş şi să curăţ curtea. Pentru â preintimpina boala trebue ca
oamenii să se fereascăi de vitele cari sunt
— Vezi aşa. Acum ne-am lămurit des
bolnave de dalac. Vitelor sănătoase să nu
pre libertate. '
le fie ertat a păşuna pe locurile unde au z&cafL
— Ne-am lămurit;
ori s’au îngropat vitele atinse de această boală;
— Şi Cristos tot aşa a zis: ce ţie
Ceva despre fasole. Fasolea for părul, lâna, peile, coarnele, săul lor să nu se
nu-ţi place, altuia nu face. Aceasta este
mează un articol de comerciu foarte însem întrebuinţeze şi să se oprească vinderea lor,
libertatea.
nat şi are un preţ foarte bun. Nu ne putem căci toate acestea sunt purtătoare de molimă.
G. Adameseu. explica pentru-ce nu se cultivă în măsură
