Page 4 - Bunul_Econom_1902_17
P. 4

PaS-  4                                            BUNUL     ECONOM                       :                          Nr.  17

                                                                             din  care  causă  nu  se  pot  desface  boabele  îndată  de  ştiu-
                                                                             leţi,  ci  cu  ei  laolaltă  se  păstrează  de  regulă  până  primă­
                                                                             vara  următoere  în  coşare,  unde  se  pot  usca.  Cantităţi mai
                                                                             mici le   pot  păstra  împletind  ştiuleţii  cu  ajutorul  pâriu-
                                                          (Retipărirea  interzisă).  şelor  lor  în  cununi  şi  cari  se  aşează  apoi  în  podurile  ca­
                                   (Urmare  şi  fine).                       selor  sau  pe  sub  streşini.  Cu  deosebire  porumbul  destinat
                                                                             pentru  sămânţă  îl  vom  păstra  în  acest  mod.  Câte odată
               Acest  mod  încă  poate  fi  bun,  dacă  se  face  în  urmă­  suntem  siliţi  a  recolta  cucuruzul  încă  necopt.  In  acest, cas
          toarele  condiţiuni:  podeala  pe  pod  trebue  să  fie  impernia-   punându-1  în  coşare,  el  mucezeşte  şi  se  strică.  Consumarea
          bilâ  (nepătrunzetoare)  gazurilor  ce  es  din  locuinţe  şi  cu   unui  astfel  de  cucuruz  de  cătră  oameni  produce  boala nu­
          deosebire  din  grajduri;  apoi  grânele  trebue  să  zacă  pe  o   mită  pelagra.  Ea  se  manifestă  (arata)  prin  transformarea
          podeală  solidă  de  lemn  bine  încheiat  şi  tras  la  rindea   pelei  îritr’o  coaje  mai  groasă,  care  mai  târziu  crapă  unde
          (geluit);  materialul  acoperişului  trebue  se  fie  un  rău  con­  unde  au  fost  îndoituri  de  pele  şi  o  sângerează.  Boala  se
          ducător’  de  căldură,  adecă  de  paie  sau  trestie,  cari  sunt   termină  prin  nebunie  şi  moarte,  în  cele  mai  multe  caşuri
          cele  mai  bune;  cele  de  lemn  sunt  mai  puţin  favorabile,  şi   prin  sinucidere.  Boala  pelagra,  fiind  în  o  stare  mai  înain­
          rele  de  tot  sunt  cele  de  fer  (pleu).  Ori care  ar.  fi  modul   tată  este  incurabilă,  cel  puţin  până  acum  nu  se  cunosc
          păstrării  grânelor,  trebue  să  păzim  cu  stricteţa  cea  mai   încă  mijloace  contra  ei.
          mare  curăţenie  posibilă,  altcum  ni-se încuibă  o  mulţime de       Când  cucuruzul  nu  este  copt  cu  desăvîrşire  când  îl
          insecte  vătămătoare,  care  pot  produce  pagube  enorme.        recoltăm,  nu  l  vom  aşeza  nici-odată  în  coşare,  ci’l  uscam
               Contra  şoarecilor  şi  guzganilor  re  vom  păzi  numai     mai  înainte  bine  la  soare  sau  în  cuptoare,  care  se  folosesc,
          printr’o  construcţie  solidă  şi  căptuşind  colţurile  şi  unghiu­  pentru  coptul  pânei,  sau,  cel  puţin,  când  îl  aşezăm  în  co­
          rile  cu  tinichea  (pleu).  A  folosi  otravă  în  contra  lor  în   şare,  vom  pune  printre  el  straturi  de  mărăcini  uscaţi.
          magazii  nu  este  permis,  căci  în  cele  mai  multe  caşuri  o-   Aerul  va  putea  străbate  cu  mai  mare  înlesnire  şi  cucuru­
          trava  mâncată  de  ei  o  debordează  (o  varsă)  în  curând  şi   zul  se  va  usca  mai  uşor  fărâ-ca  să  mucezască.
          poate  ajunge  pe  grâne.                                              Desghiocatul  (sfîrmitul)  cucuruzului  se  execută  cu
               Dacă  pe  lângă  toată  curăţenia  vom  observa  în  ma­     mâna  sau  cu  maşina,  care  se  pune  în  mişcare  cu  mâna
          gazii  gărgăriţe,  vom  vântura  cât  se  poate  de  des  grânele   sau  cli  vapori.
         şi  vom  spăla  pâreţii  magaziei  cu  leşie.  Mijlocul  cel  mai       Lucrarea  maşinilor  are  neajunsul,  că totdeauna  rămân
         bun  este  însă  a  deşerta  cu  totul  magazia  şi  a  o  lăsa  să   boabe  pe  la  vîrful  ştiuleţilor,  care  trebue  a  se  desface  cu
         stea  goală  cât  se  poate  de  lung  timp,  în  tot  caşul  însă   mâna,  ear  unde  sunt  cantităţi  foarte  mari,  se  perd  sau  se
         cel  puţin  3  luni.                                               dau  la  porci  şi  paseri,  cari  le  culeg  singure.
                                                                                 Ştiuleţii  se  pot  folosi  ca  material  de  foc  şi  cocenii
                                                                            dacă  s’au  strins  bine,  servesc  ca  un  bun  nutreţ  pentru
                                                                            vite  în  cursul  iernei,  ear  cotoarele  rămase  se  folosesc  ca
                                                                            material  de  foc  mai  ales  unde  este  lipsă  de  lemne.  *

             Recolta  cucuruzului





                                                                                   Economia  vitelor

              Deşi  cucuruzul  (porumbul)  aparţine  grupei  numite  ce­                                san
         reale,  totuşi  recolta  diferă  dela  a  celei  descrise  până  aci.
         Aceasta  din  causa  făpturii  sale  deosebite  de  celelalte.  In
         localităţi  unde  reuşita  cucuruzului  este  nesigură  se  obici-
         nueşte  a  se  rupe  spicul  şi  chiar  şi  din  foi  pentru  a  grăbi
                                                                                                   Introducere.
         coacerea  porumbului.
              Această  procedare  însă  este  împreunată  totdeauna  cu         Cultura  pământului  este  în  strînsă  legătură  cu  econo­
         o  scădere  simţitoare  atât  în  calitatea  cât  şi  în.  cantitatea   mia  vitelor.  Prin  vitele  noastre  putem  lucra  ogoarele,  ele
         recoltei  grăunţelor.                                             ne  dau  multe  producte  folositoare  hranei  şi  produc  băli-
              Cucuruzul  se  va  recolta  qând  bobul  este  tare  şi  foile   garul  necesar  ţarinelor.  Numai  prin  vite  putem  folosi  de
         ce  îmbracă  ştiuletele  uscate.                                  multe-ori  unele  recolte  ce  facem  pe  moşiile  noastre,  pre-
              Recoltatul  se  face  cu  mâna  rupând  ştiuleţii  cu pănuşi   făcându-le  în  producte  animale,  care  le  putem  vinde  apoi
         sau  fără  pănuşi.                                                mai  uşor.
              S ’a  încercat  în  America  a  se  construi  şi  maşini  pen­    Animalele  domestice  principale  de  care  ne  ocupăm
         tru  recoltatul  cucuruzului,  ele  însă  sunt  încă  necomplete.   sunt  vitele  cornute,  oaia,  calul  şi  porcul,  apoi:  albinele,
         Când  se  strînge  cucuruzul  cu  pănuşi  cu tot,  ştiuleţii trebue   peştii  şi  paserile  de  casă.     -
         curăţiţi  de  ei  în  urmă  cu  mâna  sau  cu  maşina.              ,  Creşterea  şi  ţinerea  acestor  animale  ne  dau:  1)  forţă
              Ori-cât  de  uscaţi  ar  fi  cucuruzii  când  îi  recoltăm,  to­  pentru  diferite  lucrări;  2)  producte animale,  precum:  lapte,
         tuşi  conţin  încă  o  mare  cantitate  de  apă  (până  la  33% )  carne,  grăsime,  piei,  lână, miere, ouă, ceară  etc.  şi 3) băligar.
   1   2   3   4   5   6   7   8