Page 5 - Bunul_Econom_1902_17
P. 5
Nr. 17 BUNUL ECONOM Pag. 5
Zootechnia sau ştiinţa despre economia vitelor se g- mai cu greu; de aceea rasele naturale degenerează mai
cupă: l) cu specia şi rasele animalelor domestice, 2) pră- încet, ear cele culturale mai curând.
: sirea lor şi 3) nutrirea şi îngrijirea lor. < Aq^L animal, care poartă toate semnele care caracte-
risează rasa de care aparţine se numeşte animal de rasă,
şi acela care s’a născut din părinţi de tot aceeaşi, rasă ia
numire de pur sănge (sânge curat) din rasa cutare sau
cutare. (Această numire se foloseşte cu deosebire la cai).
I.
Fiiul produs din părinţi care nu aparţin aceleiaşi rase, se
Specia şi rasele animalelor. numeşte bastard sau corciu (corcitură).
De multe-ori nu este deâjuns subdivisiunea speciilor
numai în rase, ci acestea se mai împart încă şi în ■varie*
Ori-ce crescător de animale domestice trebue se facă
tâii, şi acestea în fam ilii, apoi în turme etc.
unele distincţiuni (deosebiri) între felurile şi soiurile anima
lelor sale, de aceea este de interes ca să ne familiarisăm
şi cu unii termini (numiri) care ori ce agricultor mai cult
trebue să-i cunoască. Vom trata aci mimai despre aceia,
cari sunt mai necesari pentru a ne da samă de vieaţa şi II. '
modificările (schimbările) la cari este supus corpul auimal.
înainte de toate trebue să ştim ce se înţelege sub Prăsirea sau multiplicarea
cnvântul specie. animalelor domestice. "
Toate animalele care se reproduc (se înmulţesc) între
sine şi a căror fii încă au facultatea (însuşirea) de a se
reproduce, formează, o specie. Astfel avem specia bovină
l * . . . , # Animalele ca şi plantele au proprietatea a transmite
(vitele mari cornute, precum boi, vaci, tauri), specia cava-
caracterele lor şi asupra urmaşilor lor şi deoare-ce ambii
lină (caii), specia ovină (oile) etc.
(amândoi) părinţi au influenţă asupra caracterelor puiului
O eapă împârecheată cu un taur nu va produce un
sau fătului care-1 produc, agricultorul este dator a alege
puiu; tot asemenea nici un câne cu o oaie; prin urmare
ambii reproducători ca ei să poseadă forme frumoase şi
ei formează specii diferite. Dar dacă împărechem o eapă
să aibă caracterele ce voim a da feţilor.
cu un măgar sau o măgăriţă cu un armăsar, vor produce
In general reproducătorul masculin transmite asupra
mânz, care se numeşte catâr.
fătului caracterele Corpului seu din partea anterioară (dina
Cu toate că calul s’a reprodus cu măgarul, totuşi nu
inte), pe când reproducătorul feminin celei a părţii poste
formează la olaltă o singură specie, ci două diîerite, din
rioare (dinderăt).
causă că catârul nu se reproduce mai departe (este sterp).
Proprietăţile animalelor sunt parte moştenite, parte
Dacă observăm animalete domestice din aceeaşi specie,
câştigate. Cele dintâi, deoare-ce îşi au originea în orga
vom vedea că şi între ele se găsesc deosebiri: unele sunt
nismul animalului se transmit mai uşor asupra urmaşilor
de felul lor mai mari, altele mai mici şi au diferite forme
decât cele din urmă, cum sunt d. ex. coarne rupte, urechi
în corpul lor; unele se desvoaltă mai repede, altele mai
şi coadă tăiate şi altele asemenea.
încet, unele se îngraşe mai curând, altele mâi târziu etc.
De multe-ori se întâmplă, că fiii nu au proprietăţile
de aceea s’a găsit de trebuinţă a se face subdiviziuni (sub-
părinţilor lor, ci acelea ale moşilor sau strămoşilor lor, o
împărţiri) chiar între animalele de aceeaşi specie. Aceste
astfel de moştenire se numeşte reversiune sau atavism (în
subdiviziuni la animalele noastre domestice se numesc rase
toarcere înapoi).
înţelegem sub cuvântul de TCL8CL o grupă de animale
Pentru a ajunge scopul ce-1 urmărim în prăsirea vite
dintr’o specie, care prin caracterele (însuşirile) lor exteri
lor, ne putem folosi de două metode şi anume: prin sc-
oare (din afară) şi interioare (din lăuntru) se pot uşor deo
lecţiune sau alegere şi Încrucişare.
sebi de o altă grupă din, tot CLCeSCLŞi Specie şi care'
Prin selecţiune înţelegem alegerea reproducătorilor din
caractere se moştenesc to td ea u n a şi de fiii lor.
una şi aceeaşi rasă, ear prin încrucişare reproducătorii sunt'
Rasele s’au format numai cu încetul şi treptat, după-
de două rase diferite.
cum vitele au ajuns se trăească în diferite locuri: la şes
De selecţiune ne folosim atuncia, când voim a îmbu
sau la munte, într’o climă caldă sau rece, după-cum le-au
nătăţi o rasă prin ea însăşi.
folosit oamenii: pentru muncă sau pentru producţiunea
Spre scopul acesta alegem ca reproducători animalele
laptelui sau a lânei, şi aşa mai departe.
cele mai perfecte din întreaga turmă şi urmaşii lor îi în
Cele mai multe rase s’au format dela sine prin in
grijim cu o deosebită atenţiune, îi nutrim corăspunzetor
fluenţa naturei şi ele se numesc rase naturale sau prim i
scopului cultural şi cultivăm cu deosebire proprietăţile a-
tive. Altele s’au format prin influenţa omului şi se numesc
celea, care dorim a le desvolta mai mult în aceste animale.
rase culturale.
Pentru prăsila mai departe alegem din aceşti urmaşi ea-
Dacă schimbăm cu desăvîrşire locul şi modul de traiu
răşi numai animalele cele mai perfecte şi urmăm astfel mai
a vre-unui animal dintr’o rasă, atunci urmaşii lui încetul
multe gen eraţi uni de-a rîndul.
cu încetul perd 'caracterele lor de odinioară şi în caşul
acesta zicem că rasa lor a degenerat. ? (Va urma).
Cu cât o rasă este mai veche, cu atât degenerează
