Page 6 - Bunul_Econom_1902_17

Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr, 17
■ i \ ■. j- ’• ■■ i
RăgnşialCL satr A fon ia" poate înainta Batalionul I. al reg. 31 a sosit aici O fa p tă o rib ilă » Krnyaszki Lâzăr
până la perderea completă a vocei. Ea pro­ Luni, a do.Ua zi (de Paşti. La gară a fost în- învăţăcel de măcelar in etate de 15 ani. a
vine din cause şt boale variate şi adese sunt timpinat de cbrpftl bficeresc din loc, ear prw' străpuns pe ortacul său Bitînczlânos, în etate
un semn prevestitor al unei boale ce de
multe ori par că nu are nimic a face cu manii oraşukit, dl Acker a ţinut în numele de 13 ani, cu cuţitul drept în inimă, ră­
răguşiata De aceea nu este permis a o neg- cetăţenilor o vorbire de bineventare, la care mânând numai decât mort. Amândoi să cer­
ligia, ci trebr.e a Jua măsurile cuvenite la a răspuns dl major Padewit. tară Ia prânz, pe motiv, că cel din urmă nu
timp. Ea poale proveni în prima linie din ■ - , , - ’ * .• r" •“ ' f r a voit să mânce în Vinerea-Mare, ţinând
răceală, apoi din boale de piept sau din Subloootenent! A. S. Regală Principele post. Oare destrăbâlatul prunc avut-a parte
boale lumeşti, sau şi din alte, capse sau
obstacole pe canalul respirator cu deosebire Carol al României a fost avansat pe ziua de de studiul religijunii? * ,,
'
. ,
pe coardele vocale., / 8 Aprilie v. lâ rangul • de sublocotenent al
armatei române. Până acuma principele H o ţi d e co d ru . Par’că nu-ţi vine
CALENDARUL ECONOMIC. Carol avea rangul de sergent la vânători, să crezi, că şi azi se mai pot ţinea hoţi prin
El nu are în present mâi mult de nouă ani. păduri, ca în vremurile vechi. Cu toate astea
* în pădurile de stejari din comitatul Săiagiu
Ce se facem in. M aiu?
Paşti OU Zăpadă. Din toate părţile ţerii de 3 luni încoace se ţine un hoţ primejdiosi
In g r ă d i n a de pomi. Straturile care a îngrozit pe oameni, de nu cutezau să
sâmânâte şt în care s’a sădit pomisori tineri vin ştiri triste. Zăpada şi îngheţul din săptă­ mai meargă nici dintr’un sat într’altul. In 6
trebue udate cu îngrijire de câte ori cere mâna trecută au nimicit nu numai poamele
trebuinţa. Vlăstarii pădureţi ce se ivesc în şi viile, dar în unele regiuni a stricat şi şă- Aprilie a jăfuit şi a lăsat moarte de jumă­
juful pomilor cu deosebire la altoi, să taie mănăturile, mai ales cele de săcai ă. tate în pădurea Almaşului pe femeile N. Mă-
fără cruţare, căci consumă puterea produc­ • ' «• ' ■' daşa, văd. după Gligor Crişan şi Maria Vereş.
tivă a pomilor. Dacă timpul e călduros udă toate Românce dtn Csahoy. In noaptea de
altoii şi la cei prinşi slăbeşte legătura. In Filoxera. In viile Haţegului s’a constatat
luna aceasta se poate îndeplini ocularea adecă filoxera. Din această causâ s’a oprit aducerea 14 April Iau şi prins gendarmii pe hoţul, ce
altoirea prin ochiu (mugur), dar’ mai intâiu lucrătorilor de-acolo în alte locuri. poartă numele Hiri Ferencz. Are multe pă­
ia meri şi peri şi numai după aceea la pomii * cate pe suflet Hiri, dar acum şi le-a ispăşi
cu simburii tari, cUm sunt pruni ect. Tim­ pe toate în urma pedepsei, ce-i vor dicta-o
pul cel mai potrivit pentru oculare este Vechile cărţi poştale cu marca de 4 apărătorii legii şi împărţitorii dreptăţii.
dimineaţă, când e senin, timp plăcut şi liniş­ bani s’au scos din circulaţie cu 1 Maiu. Ele *
tit. Pomii atăcaţi de omide pe timp liniştit vor fi taxate cu 8 bani, chiar şi când vor fi Executorul asasinului Mac Kinley a dis­
afumă-’i cu pucioasă presărată pe jeratic.
Gândacii de Maiu sau cărăbuşii trebue scutu­ având marca suplimentară de 1 ban. Man­ părut. Din New-York se anunţă, că elec­
raţi dimineaţa de pe pomi, asţrinşi, opăriţi datele poştale cu marca de 1 ban se mai pot tricianul Dawis, care a săvîrşit execuţia Iui
striviţi bine şi daţi ca mitremînt galiţelor, însă întrebuinţa cu o marcă suplimentară de Mac Kinley,. a dispărut câteva zile după
porcilor, dar la nici Un caz îngropaţi, căci 1 ban până la stîrşittil lui Iunie. execuţie; să crede că el a fost omorît, de
nefiind bine opăriţi, din ouăle ce se află în anarchişti, dela cari şi primise scrisori de
femeuşile cărăbuşilor, pe viitor se Vor spori ameninţare. , r
mai mulţi. Despre micul-principe Carol al Româ­ *
In g ră di n a de legume. Samănă niei se povesteşte următoarea istorie: Zilele C u şerp e i u pântecele u n u i copil.
sămenţele legiunilor şi celor mai târzii. Udă trecute se juca de-a resboiul cu mai mulţi Se semnalează din Winkel (Alsacia) un curios
cu Îngrijire legumile sara după apunerea copii în grădina;tţpi(K;Catroceni. -EI voîa să" cas medical,'pâre <le^alff^ ‘ totul "ndu.
soarelui, său dimineaţa -iiîafnte- de ivirea aces-
tuia. Straturile să plivesc şi curăţă bine fie numai comandantul armatei române, de Un copil în vîstră de patru ani, de o vreme
oare^care slăbea, fără ca doctorul să poată
pentru ca buruenile să nu înpedece desvol- aceea in câteva lupte a hotărît să fie coman­ hotărî pricina acestei stări. Copilul mânca
tarea .legiunilor. Răsădeşte din patul cald dant al >armatei« dujmane băiatul colonelu­
cătră finea Junei acesteia pepenii, dacă tim­ lui Priboian. După lupta a treia zise Pri­ mult, dar' slăbea în mod vădit, pe când pân­
pul e princios. -— Pe la mijlocul Junei să boian cel niicr »Ce? Numai tu să comanzi tecele i-se umfla mereu. In z lele din urmă
copilul dete afară prin gură un şerpe viu de
răsădeşte tutunul (tăbacul), înminuindu-se
mai înainte rădăcinile în zamă de gunoiu arma română? Şi eu sunt Român,ca şi tine. o lungime de vre-o 50 centimetri, cărei fu
şi năsip. Acum vreau să o comand eu. Carol nu s’a ucis şt trimis universităţii din Strasburg. De
In vie, înainte de înflorirea strugurilor învoit şi cei doi viteji s’au luat la trântă. atunci turburările patologice au încetat si
Ia tot caşul tiebue să facem întâia săpătură. Noroc, că a sosit regele pe acolo, care ’i^a copilul e sănătos. ' Se presupune, că ar fi
Pământul trebue bine intors şi mărunţit. despărţit hotlrînd totodată, că şi Priboian să înghiţit un ou de şerpe, bând apă molipsită.
Timpul cel tnai potrivit pentru săpatul viilor,
este timpul uscat sau secetos. fie comandant al armatei române. Câiindarul vechia şi nou a septemânii.
I n q â m p. Samănă cânepă şi in. Se ! *
poate începe răsădirea curechiului (varză), Institutele gr.-cat. române din Beiuş, Dum. Tomei, ev. Ioan, c. 20, g. 1, v. 1.
Se sapă cucuruzul, cartofii. Coşeşte Iuţeala
înainte de înflorire, dar să nu se tae prea pe gimnasiu, institut de fete, şcoala elementară, D u m . 21 S. M. Ianuarie ; 4 Florianus
jos, că piere multă din ea. Ogoritul trebue în 3 Maiu a. C: la 5 ore seara vor ţinea în Luni 22 G. Teodor 5 Pius
sfârşit. Bucatele trebuesc cernute vânturate, comun o festivitate în onoarea Exc. Sale ' M a r. 23 (f) S. M . G-eorţ/e 6 Ioan
Mere. 24 M. Săva 7 Stanislau
pentru a nu se încinge. Episcopului Michail Pa vel din ocasiunea ju­
In stupină. In luna această albinele bileului de 50 de ani a preoţiei Exc. Sale, Joi 25 S. ap. şi ev. Marcu ■ ■ 8 (f) I n . D .
încep a roi. Roii trebue păziţi şt prinşi. Vineri 26 M. Vasilîe 9 Grigorie
Cosniţile înainte de prinderea roilor, trebue la care părinţii elevilor şi toţi binevoitorii iamb. U Sim. frat. Domn. 10 Jsidor
curăţite de paiangini, molii dacă ar fi." Să sunt invitaţi cu onoare. D i r e c ţ i u n i l e .
îngrijim şi să pustiim cu tot deadinsul, fur­ -:•-- * Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
nicile, fluturi de noapte, ca pe cei mai în­ Exposiţie de vite de muncă şi ţăsături Dela 4 — 10 Maiu n.
semnaţi duşmani ai stupilor. {
româneşti în Foventea s’au ţinut a treia zi
de Paşti. Banca „Cordiana“ au acordat spre 5. Abrud. Agirbiciu. Capolnaş. Cubin. Geoa-
NOUTĂŢI acest scop două premii de câte 20 cor. 6. Borşea. Lipova. Sălaşul-de-sus.
giul-de-jos. Jibâu. Voila.
■-.■..-■■t■
Aceste exposiţiuni se vor repeta în fiecare an.
7. Caţa. Reteag.
*
Confarenfele învăţătoreşti din Orăştie 8. Aita-mare. Aiud. Beiuş. Sângeorgiul-săs.
s’au ţinut în zilele dâ 1, 2 şi 3 Maiu n. sub Un monstru. O oae a unui ţăran, dirt 9. Bercaş, Bocsa-montană. Ibasfalău. Lugoj.
conducerea comisarului consistorial dl prot. Ocna-Sibiiului a fătat un mei alb, care avea Arad. Nocrichiu. Satulung. Tăşnad.
10. Grădiştea. Sercaia. /
D. Comşa. Deoare-ce ele presintă un deose­ ; un singur ochiu în frunte. Naşul şi falca de
11. Seica-mare.
bit interes pentru cetitorii noştri, vom reveni sus lipsiau, limba era crescută In alară.
asupra lor în numărul viitor. Neputând suge, mielul a murit curând. Prim-colaborator: Const P. Barcianu.
Redactor-responsâbil; Ioan FleŞârju.