Page 2 - Bunul_Econom_1902_18
P. 2
_______________________________ - ; ; .... ; ; B jU R U L E jC .e R O M ’ Nr; 18
şezat altoiul în locul. unde ■ are să rămână parte din grăunţele luate , în ; pripă;, une-ori ganice pe terenul economic,- ntl poate- fi a-
permanent, condamnând tn acelaşi, timp .obih nici atâta: Ar trfebui deci riutfrţi cu ovăs, care jutat numai prin votări de credite băneşti în
ceiul de a aşeza altoii prea adânc - în gropi a fost înmuiat în apă vre-o 3— 4 ore. schimbul cambiilor sau hipotecelor sale.
mai mici decât cere măsura. < . * De-aceea convingerea noastră este, că
P^n mai multe mlădiţe de vile dă în Scoaterea şuruburilor (şiroafeîor) acţiunea pentru propăşirea economică trebue
văţăturile de lipsă cum trebue acelea retezate, şi cuielor ruginite. In scopul de a în astfel întregită, ca organismul' acestei acţiuni
câţi ochi să se aşeze în pământ şi pentru- , lesni scoaterea şfiruburilor şi cuielor . rugi să pună Ia disposiţie ţăranului şi agriculto
ce-i de lipsă să rămână numai unul afară şi nite, ne servim de 1'petrolen, care se picură rului, cu un preţ cinstit şi în condiţii supor
pentru-ce să delături în doi ani consecutivi aşa ca să răsbată de jur împrejurul lor. Scoa tabile utensiliile pentru muncă şi mijloacele
mlădiţele ce cresc din numitul ochiu şi tot terea însăşi se îndeplineşte după un timp materiale de traiu: bucate, seminţe etc.; ear
odată arată şi în practică cele explicate, să oare-care, ca de obiceiu cu râzuşul sau cu pe de altă parte ţăranul să-şi aibă magazi
dind trei mlădiţe în faţa celor presenţi, des cleştele de cuie, fiindcă rugina se topeşte în nul seu, unde ear cu preţuri cinstite şi în
luşind, la întrebările puse, că mlădiţele pen petroleu şi âstfei şuruburile şi cuiele âe des condiţii favorabile să-şi poată vinde produc
tru aceea se aşează cam pieziş, ca rădăcinile prind uşor. tele sale, să le poată valorisa, şi de unde în
lor să nu poată lua direcţiune drept în jos cas de lipsă să poată ridica anticipaţii pe a-
cătră pământul' nelucrat, ci să şe răslăţească v : Care gunoiu prieşte lucernei. Lu verea sa mobilă şi pe productele sale de pe
în pământul lucrat. cernaar trebui gurioitâ la 2— 3 ani odată. câmp sau din magazin, ca astfel Ia cules să
Fiind timpul înaintat, dl comisar declară Foarte priincioase sunt excrementele [găina nu fie silit a le arunca în piaţă pe un preţ
cursul şedinţelor conferenţei de încheiate, ţul] paserilor noastre domestice atât de bo de batjocură, pentru-ca apoi mai târziu, pri
mulţumind atât învăţătorilor pentru presen- gate în materii nutritdare. Urina are neajun măvara, agricultorul, industriaşul sau negus
tare în număr aşa considerabil, precum şi sul, că sporeşte buruienile şi ierburile în pa torul Să cumpere sau să răscumpere bucatele
pentru sîrguinţa cu care şi-au lucrat temele, guba lucernei, Prin îngrâşarea cu gunoiu cu preţuri întreite.
au luat parte serioasă şi obiectivă la desba- proaspăt de vite şi mai ales de cai, lucerna Pentru ajungerea acestui scop credem,
terea celor percurse, cât şi preoţilor şi inte- se expune primejdiei de a se pârli în verile că se impune alcătuirea . unei însoţiri econo
liginţei şi în special protopresbiteriilui tract. secetoase. Cu totul nepotrivit este gunoiul în mice, care ocupându-se'cu afacerile schiţate
pentru interesul ce a arătat faţă de causa care s’au fost .aruncat gunoaele de sub ciur în alăturatul prospect să întregească acţiunea
învăţământului. şi aceasta din pricină atâtor seminţe de bu- organică economică.
rueni. Aşadar excremente de paseri, com
On. domn protopresbiter V . Domşa în Am ales oraşul H u n e d o a r a ca cen
numele-preoţilor şi în special în numele seu, post mărunt sau gunoiu de vite, putred şi tru al operaţiunilor din vorbă, pe deoparte
şi înv. dir. C. Baicu în humele tuturor învă liber de necurăţenii să folosim la gunoirea pentru-că acest oraş este situat la graniţa
lucernei. '
ţătorilor mulţumesc on. dn comisar consist, dintre consumenţii şi producenţii agricoli ai
pentru înţelepciunea, tactul şi dibăcia cu cară comitatului Hunedoarei, ear pe de altă parte
a condus conterenţele. In urmă învăţători- pentru-că marele comitat al Hunedoarei ni-se
mea întreagă a făcut sub cpndncerea dlui însoţirea economică „Agricola" pare mai potrivit pentru începuturi de astfel
comisar o excursiune până la usina electrică, de natură.
din Hunedoara.
unde li-s’au dat explicările necesare privi Ţinta noastră este să ajutăm popora-
toare la producerea puterii şi valorii electrice ţiunea agricolă în primul rînd prin valorisa-
Ca urmare ştirei date în Nr. 16
şi a rolului ce ea este chemată a îndeplini rea productelor destinate vânzării şi prin pro
în vieaţa practică a popoarelor. al Revistei noasţre relativ la înfiinţarea curarea utensiilor şi productelor necesare;
unei nou& însoţiri ec. în Hunedoara, pri
Seara a fost cină comună în «Hotel ţiflta noastră este să întregim acţiunea orga
mim apelul şi prospectul elaborat de
Central», unde învăţătorii au dovedit şi mai nică pe terenul economic în scopul unor re-
membrii fundatori în şedinţa dumnea
eclatant iubirea lor faţă de fostul lor profe sultate mai eficace.
lor constituitivâ şi ne face o deose
sor dl D. Comşa. Dintre toastele ridicate cu Eată ce voim noi şi fondatorii în nu
bită plăcere a’l publica aci mai jos.
această ocasiune am remarcat pe al dlui co mele cărora Vă cerem valorosul D-Voastre
misar pentru I. P. Sa Metropolitul Ioan, ca P . T . ; sprigin!
pul bisericii şi şcoalei noastre, căruia i-s’a şi i Necesitatea unei intensive şi consoli Declaraţiunea pentru subscrierea de
expedat o telegramă în numele tuturor în cuote*) alăturată'la prospect, Vă rugăm a o
date acţiuni pe terenul economic se impune
văţătorilor, al on. dn protopop, al înv. Ioan provedea D-V. şi amicii D-V. cu cât mai
atât de clar şi temeinic, încât este de prisos
Fleşer pentru preoţime, al preotului I. Moţa multe subscrieri şi apoi a o reînapoia până
ori-ce argumentare.
pentru învăţători, al capei. A. BaSarabă pen cel mult în 15 I u n i e n. 1902 Ia adresa dlui
Cuvântul de ordine isvorît din inima
tru fraţii Comşa şi Barcîanu, a înv. I. Branga Mihail Rimbaş, proprietar în Hunedoara [V.-
fiecărui doritor de o soarte mai bună este:
pentru comisar, în finei tot al dlui comisar Hunyad].
să ne organisăm, ca să muncim cu tot mai
pentru inteliginţa ce au onorat cu presenţa Fruncisc Hosszu-Lomyin m. p.,
mult succes. preş. ad-hoc.
lor şedinţele precum şi cei. de faţă la cină. JSicolau Macrea m. p.,
Acest dor al-muncii cu succes a por
In fine a dlui Mihai pentru învăţători. s notar ad-hoc.
nit la lucru şi pe fundatorii în a căror nume *) La redacţia revistei «Bunul Econom» îiică
Astfel s’au terminat conferinţele învăţă
ne luăm voe a Vă cere valorosul şprigin. se află o foaie de declaraţie pentru subscrieri de
torilor din cercul Orăstiei, ducând eu sine
( • cuote.
fle-care participant înpresuirile cele mai După-cum binevoiţi a vedea din alătu
plăcute. ratul prospect, un gfup de bărbaţi nisuesc P R O S P E C T .
pentru alcătuirea unei astfel de însoţiri, care 1. Sub numirea «A G R IC O LA » se înfi
se fie intermediatorul între ţărănimea agri inţează în Hunedoara o însoţire economică,
D I V E R S E colă dela sate şi între celelalte cercuri eco în scopul promovării intereselor agricole, in
nomice şi îndeosebi financiare.
dustriale, comerciale şi financiare.
Experienţele câştigate dih viaţa de toate însoţirea mijloceşte şi resoalvă tot felul
Ovăs înm uiat pentru cai. Caii bă zilele ne-au întărit în convingerea, că organi- de afaceri, cari în sensul legii comerciale sunt
trâni şi cu dinţii . tociţi dumică grăunţele de saţia noastră economică, pe basele pe care acceptate ca afaceri comerciale.
ovăs abia pe jumătate. Celelalte ajung în sto se mişcă azi, nu poate satisface doar nici în îndeosebi se ocupă însă cu:
mac întregi cum sunt şi rămân în parte ne- parte ţintelor ce şi-a propus. a] valorisarea [vânzarea şi cumpărarea]
mistuite. Aceeaşi se poate zice despre caii Grosul poporului, ţăranul nostru, care de bucate, producte, unelte agricole şi in
flămânzi, cari şi ei nu mistuesc decât a treia acuma îşi trăeşte epoca primei desvoltări or- - dustriale ;
