Page 3 - Bunul_Econom_1902_18
P. 3
Nn 18 B U N U L E C O N O M Pag'3:
b] acordarea ; de r avankmi «pe producte Medicul casei. I Goala de inmahuare trebue subscrisă,
şi'bucate; .f - h , »■ o. % .] i'.'.or _ r •<„K deoarece prin ' Subscriere număr, atât recu
c] afaceri de incasso, escompt, depu noaşte subscriitbrul, că ‘ a primit actul’respec-
neri şi efecte; Ăfion (opiu, suc de capete de maci). tiv şi nimic mai mult. In tot caşul inmanua-
d] afaceri de lombard şi amanete. Dacă se taie deasupra capetelor de maci torul e dator a explica cuprinsul scrisoarei
2. însoţirea şe înfiinţează , pe timp ne când sunt verzi, se scurge un tel de suc ce primite şi unde trebue să se presinte respec
determinat. Capitalul social se formează prin se întăreşte. Această substanţă conţine opiu tivul cu ea. Dacă nu primeşte desluşirile ce
cuote [părţi] egale, fiecare de câte 50 cor. sau afion, care este otrăvitor, produce somn rute, atunci se va duce îndată cu scrisoarea
Un membru poate subscrie una sau mai şi luat mai des tîmpeşte mintea cu desăvîr- primită la notar, dela care va cere sfatul, că
multe cuote şi e responsabil numai până la şire. Opiul se întrebuinţează în medicină con ce este de făcut.
suina cuotelor subscrise.. tra durerilor. Unele femei usucă capete de i * • _ , ‘
3. La snbscriere se solvesc 10% după maci şi le sfărîmă, apoi le ferb sau le pun M tn o re n ii cari au împlinit anul al
fiecare cuotă. Restul se sol veste sau deodată în miere şi dau otrava aceasta copiilor cari patrusprezecelea pot dispune de avutul lor
sau în rate de câte 10% la interval de câte plâng, ca să adoarmă şi să tacă. ce au agonisit prin serviciu (slujit) ori-ce I’au
câştigat pe altă cale cinstită, dacă îngrijesc
două luni. Sfătuim pe părinţii copiilor să bage
ei înşişi de susţinerea lor proprie. Aceia
bine
4. Pentru acoperirea speselor de fondare, de seamă şi să nu întrebuinţeze acest însă cari au împlinit al optsprezecelea an şi
se solveşte pentru fiecare cuotă 1 con mijloc la copii plângăcioşj,, ci să cerceteze au. şi o meserie, o pot exercita pe sama'lor,
5. Membrii fondatori îşi reservă dreptul causa care îi face aşa şi apoi să o înjăture. dacă la aceasta sunt învoiţi părinţii ori tuto
de a alege prima direcţiune pe timp de 3 ani.: Plânsul vine de regulă; sau că sunt răciţi la rele; dar la tot caşul în scopul acesta se
cere şi învoirea autorităţii sau sedriei orfa-
6. Adunarea constituantă, care va avea pântece, sau că laptele sau hrana lor este
nale. Pentru a putea fi declarat cineva maio-
să decidă asupra înfiinţării sau neînfiinţării neîndestulitoare şi rea, sau în fine că nu sunt ren e de lipsă a se face cerere la scaunul
însoţirii se ţine în interval de cel mult 2 luni ţinuţi destul de curaţi. orfanal înaintând pe lângă rugare : cartea de
*
dela datul acestui prospect. . . . . . . botez; atestat comunal şi învoirea părinţilor
H u n e d o a r a , 30 April 1902. Cel-ce a recit mai tare să se pună în ori a tutorelui. (Art. de lege X X § 3. şi 4.
din anul 1877).
pat acoperindu-se bine şi să bea un ceaiu
A vr a m P. P ă c u r ar i u m. p.,
protopr. gr.-or. care provoacă sudoarea. 'Xranspiraţiunea să
Dr. A l e x a n d r u H o s s z u - L o n g i n m, p., dureze 2— 3 ore. Cele mai de multe-ori ră
advocat. nitul şe va scula cel mult a doua zi resta s s t o t
F r a n c i s c H o s s z u - L o n g i n rri. p,, bilit. Dacă răceala este însoţită de dureri
advocat. mari de cap, va face o bae caldă la picioare.
, T e o f i l T u l e a m. p., In bae este bine să se pună şi muştar. Pentru ferari. Cum se fereşte ferul
not. cercual. şi tuciul de rugină. Dupâ-ce obiectele de
S i m e o n Ch i n e a. m. p., aceste metale s’au curăţit bine prin ajutorul
proprietar. acidului sulfuric slab [apă tare amestecată cu
Dr. A u g u s t i n D r a g i t s m. p., Advocatul poporului. apă] care topeşte rugina şi după-ce se freacă
medic. v .
acele obiecte cu năsip uscat şi se şterg bine
D i o n i s i u A r d e l e a n m. p.,
se văpsesc cu un amestec de părţi egale de
proprietar. M uştele colum bace sunt duşmanii
A u g u s t A. N i c o a r ă m. p., cei mai primejdioşi ai vitelor, causând prin oxid de aramă şi de borat de plumb şi apoi
proprietar. cu esenţă de terebentină.
împunsăturile lor răni, cari în cele mai multe
Dr. I u s t i n P o p m. p., După-ce se usucă, terul se încălzeşte
caşuri produc chiar moartea acestora. Aces
advocat. până la roşu închis. Vâpseala s’a topit şi in
te muşte să ridică ca un nor negru dintr’o
L e o n t i n : U n g u r m. p., trând în porii ferului,. îl acopere cu un lus
peşteră numită „ p e ş t e r a c o l u m b a c e “ ce se
par. gr.-or. tru care cu greu se ia de pe fer şi devine
află în partea Dunării, din sus de oraşul
M i h a i 1 R i m b a ş m. p., neatacabil prin aer şi umezeală.
cassar opidan. Orşova, nu departe de comuna M o l d o v a - Dacă voim a acopeii suprafaţa astfel
A u r e l P, B a r c i a n u m. p., Veche, într’o stâncă ce se înalţă de 6— 7
tratată cu un smalţ strălucitor, se acopere,
proprietar. metri din apa Dunării. îndată ce dă bine
după-ce s’a răcit, cu un lustru compus din
P e t r u Şi Qc a m. p., căldură primăverei şi anume prin lunile Maiu
litarg borat de plump, esenţă de lavandulă,
paroch gr.-or. 1 şi Iunie să împrăştie prin toate părţile ţerii,
apoi se încălzeşte din nou. Aceasta e marele
P e t r u P o p o v i e i m. p., omoară şi pustiesc multe vite. Muştele
paroch gr.-or. - secret ăl unor armurieri, cari cu prilegiul de
columbace tug de unsoare de porc ameste- 1
P e t r e S t o i c a m. p., a-ţi polei, şmălţui etc. puştile, aşa de mira
cată cu iodolorm şi pentru aceea j cine
dir. culos, ca ş& nu mai ruginească, îţi iau multe
doreşte a-’.şi scuti vitele de ele să ungă păr
Dani el i Mu şa m. p., parale.
ţile vitelor cari se atacă mai tare de muşte ' *
comerciant.
cu unsoare de aceasta de porc mestecată cu
Dr. I o a n M a r g i t a m. p., . Pentru cuţit ari. Cuţitele se întăresc '
când. de adv. 3% (trei la sută) iodoform. Trebue însă foarte cu înlesnire în plăsea în modul urmă
N i c o l a u S t o i c h i ţ i a m. p., luat samă, ca vitele se nu lingă această un tor, Se amestecă o parte de cărămidă pul-
V cassar. soare, căci iodoformul este ortăvitor. Pentru verisată cu 2 părţi de colofoniu. Acest praf
P e t r u R i m b a ş m. p., pregătirea unsoarei şi alte îndrumări, trebue se pune în plăsea şi încălzindu-se se înţepe
diacon. să cerem sfatul veterinariului sau medicului neşte cât se poate de bine cuţitul în ea.
A b e l B e r a m. p., de vite. (Ord. Ministrului de agricultură Nr.
paroch gr.-or.
34241 din 31 Maiu 1895).
P e t r u Ş e r b a n m. p., * DIN LUME
proprietar.
In m a n u a re a actelor oficioase, fie
V a s i l e C. Os v adă m. p.,
acelea dela judecătorie sau dela oris's care au
contabil. Feninsola-Baloanică.
toritate publică, nu trebue refusată, pentru-că
I o a n M o ţ a m. p.,
preot. scrisoarea venită dacă nu o primeşte respec Din Salonic se telegrafează, că douS
N i c o l a u M a c r e a m. p., tivul căruia îi este adresată, se lasă la dîn- bande bulgaro-macedonene au apărut
contabil. sul sau i-se prinde pe uşe şi inmanuarea în aproape de Pozarevici. Ciocnindu-se cu
acest mod are tot aceeaşi valoare ca şi pri trupele turceşti, câţiva Bulgari au fost
mirea în regulă. ucişi.