Page 3 - Bunul_Econom_1902_18
P. 3

Nn  18                                              B U N U L   E C O N O M                                           Pag'3:


           b]  acordarea  ; de r avankmi «pe  producte   Medicul  casei.                    I     Goala  de  inmahuare  trebue  subscrisă,
      şi'bucate;   .f   -  h ,  »■ o.  %   .]  i'.'.or _  r  •<„K                            deoarece  prin '  Subscriere  număr,  atât  recu­
           c]  afaceri  de  incasso,  escompt,  depu­                                        noaşte  subscriitbrul,  că ‘ a  primit actul’respec-
      neri  şi  efecte;                                Ăfion  (opiu,  suc  de  capete  de  maci).   tiv  şi  nimic  mai  mult.  In  tot  caşul  inmanua-
           d]  afaceri  de  lombard  şi  amanete.  Dacă  se  taie  deasupra  capetelor  de  maci   torul  e  dator  a  explica  cuprinsul  scrisoarei
           2.  însoţirea  şe  înfiinţează , pe  timp  ne­  când  sunt  verzi,  se  scurge  un  tel  de  suc  ce   primite  şi  unde  trebue  să  se  presinte respec­
      determinat.  Capitalul  social  se  formează  prin   se  întăreşte.  Această  substanţă  conţine  opiu   tivul  cu  ea.  Dacă  nu  primeşte  desluşirile  ce­
      cuote  [părţi]  egale,  fiecare  de  câte  50  cor.   sau  afion,  care  este  otrăvitor,  produce  somn   rute,  atunci  se  va  duce  îndată  cu  scrisoarea
      Un  membru  poate  subscrie  una  sau  mai   şi  luat  mai  des  tîmpeşte  mintea  cu  desăvîr-   primită  la  notar,  dela  care  va  cere  sfatul,  că
      multe  cuote  şi  e  responsabil  numai  până  la   şire.  Opiul  se  întrebuinţează  în medicină con­  ce  este  de  făcut.
      suina  cuotelor  subscrise..               tra  durerilor.  Unele  femei  usucă  capete  de   i            *  •   _   ,  ‘
           3.  La  snbscriere  se  solvesc  10%  după   maci  şi  le  sfărîmă,  apoi  le  ferb  sau  le  pun   M tn o re n ii  cari  au  împlinit  anul  al
      fiecare  cuotă.  Restul  se  sol veste  sau  deodată   în  miere  şi  dau  otrava  aceasta  copiilor  cari   patrusprezecelea  pot  dispune  de  avutul  lor
      sau  în  rate  de  câte  10%  la  interval de  câte   plâng,  ca  să  adoarmă  şi  să  tacă.  ce  au  agonisit  prin  serviciu  (slujit)  ori-ce I’au
                                                                                             câştigat  pe  altă  cale  cinstită,  dacă  îngrijesc
      două  luni.                                      Sfătuim  pe  părinţii  copiilor  să  bage
                                                                                             ei  înşişi  de  susţinerea  lor  proprie.  Aceia
                                                 bine
          4.      Pentru acoperirea  speselor  de fondare,  de  seamă  şi  să  nu  întrebuinţeze  acest   însă  cari  au  împlinit  al  optsprezecelea  an  şi
      se  solveşte  pentru  fiecare  cuotă  1  con  mijloc  la  copii  plângăcioşj,,  ci  să  cerceteze   au.  şi  o  meserie,  o  pot  exercita  pe  sama'lor,
           5.  Membrii  fondatori  îşi  reservă  dreptul   causa  care  îi  face  aşa  şi  apoi  să  o  înjăture.   dacă  la  aceasta  sunt  învoiţi  părinţii  ori  tuto­
      de  a  alege  prima  direcţiune pe timp  de 3 ani.:  Plânsul  vine  de  regulă;  sau  că  sunt  răciţi  la   rele;  dar  la  tot  caşul  în  scopul  acesta  se
                                                                                             cere  şi  învoirea  autorităţii  sau  sedriei  orfa-
           6.  Adunarea  constituantă,  care  va  avea   pântece,  sau  că  laptele  sau  hrana  lor  este
                                                                                             nale.   Pentru a  putea fi  declarat cineva  maio-
      să  decidă  asupra  înfiinţării  sau  neînfiinţării   neîndestulitoare  şi rea,  sau  în  fine  că  nu sunt   ren  e  de  lipsă  a  se  face  cerere  la  scaunul
      însoţirii  se  ţine  în  interval  de  cel mult 2 luni   ţinuţi  destul  de  curaţi.   orfanal  înaintând  pe  lângă  rugare : cartea  de
                                                                     *
      dela  datul  acestui  prospect.                                               . . . . . .  botez;  atestat  comunal  şi  învoirea  părinţilor
           H u n e d o a r a ,   30  April  1902.     Cel-ce  a  recit  mai  tare  să  se  pună în   ori  a  tutorelui.  (Art.  de  lege  X X   §  3.  şi  4.
                                                                                             din  anul  1877).
                                                 pat  acoperindu-se  bine  şi  să  bea  un  ceaiu
            A  vr a m  P.  P ă c u r ar i u  m.  p.,
                    protopr.  gr.-or.            care  provoacă  sudoarea.  'Xranspiraţiunea  să
      Dr.  A l e x a n d r u  H o s s z u - L o n g i n   m,  p.,  dureze  2— 3  ore.  Cele  mai  de  multe-ori  ră­
                       advocat.                  nitul  şe  va  scula  cel  mult  a  doua  zi  resta­  s s   t o t
         F r a n c i s c  H o s s z u - L o n g i n   rri.  p,,   bilit.  Dacă  răceala  este  însoţită  de  dureri
                       advocat.                  mari  de  cap,  va  face  o bae  caldă  la picioare.
          ,    T e o f i l  T u l e a   m.  p.,   In  bae  este  bine  să  se  pună  şi  muştar.  Pentru ferari.  Cum  se  fereşte  ferul
                     not.  cercual.                                                          şi  tuciul  de  rugină.   Dupâ-ce  obiectele  de
              S i m e o n   Ch i n e  a.  m.  p.,                                            aceste  metale  s’au  curăţit  bine  prin  ajutorul
                      proprietar.                                                            acidului  sulfuric  slab  [apă tare  amestecată cu
           Dr.  A u g u s t i n  D r a g i t s   m.  p.,   Advocatul  poporului.             apă]  care  topeşte  rugina  şi  după-ce  se freacă
                        medic.           v .
                                                                                             acele  obiecte  cu  năsip  uscat  şi  se  şterg bine
            D i o n i s i u  A r d e l e a n   m.  p.,
                                                                                             se  văpsesc  cu  un  amestec  de  părţi  egale  de
                      proprietar.                     M uştele  colum bace  sunt  duşmanii
            A u g u s t  A.  N i c o a r ă   m.  p.,   cei  mai  primejdioşi  ai  vitelor,  causând  prin   oxid  de  aramă  şi  de  borat  de  plumb  şi apoi
                      proprietar.                                                            cu  esenţă  de  terebentină.
                                                 împunsăturile  lor  răni,  cari  în  cele mai multe
               Dr.  I u s t i n   P o p   m.  p.,                                                 După-ce  se  usucă,  terul  se  încălzeşte
                                                 caşuri  produc  chiar  moartea  acestora.  Aces­
                       advocat.                                                              până  la  roşu  închis.  Vâpseala s’a  topit  şi  in­
                                                 te  muşte  să  ridică  ca  un  nor  negru  dintr’o
              L e o n t i n :  U n g u r   m.  p.,                                           trând  în  porii  ferului,.  îl  acopere  cu  un  lus­
                                                 peşteră numită  „ p e ş t e r a  c o l u m b a c e “ ce se
                      par.  gr.-or.                                                          tru  care  cu  greu  se  ia  de  pe  fer  şi  devine
                                                 află  în  partea  Dunării,  din  sus  de  oraşul
              M i h a i 1  R i m b a ş  m.  p.,                                              neatacabil  prin  aer  şi  umezeală.
                    cassar  opidan.              Orşova,  nu  departe  de  comuna  M o l d o v a -  Dacă  voim  a  acopeii  suprafaţa  astfel
            A u r e l  P,  B a r c i a n u   m.  p.,  Veche,  într’o  stâncă  ce  se  înalţă  de  6— 7
                                                                                             tratată  cu  un  smalţ  strălucitor,  se  acopere,
                      proprietar.                metri  din  apa  Dunării.   îndată  ce  dă  bine
                                                                                             după-ce  s’a  răcit,  cu  un  lustru  compus  din
                P e t r u  Şi Qc a   m.  p.,     căldură  primăverei  şi  anume  prin  lunile  Maiu
                                                                                            litarg  borat  de  plump,  esenţă  de  lavandulă,
                    paroch  gr.-or.     1        şi  Iunie  să  împrăştie  prin  toate  părţile  ţerii,
                                                                                            apoi  se  încălzeşte  din  nou.  Aceasta e  marele
              P e t r u  P o p o v i e i   m.  p.,  omoară  şi   pustiesc  multe  vite.   Muştele
                    paroch gr.-or.  -                                                       secret  ăl  unor  armurieri,  cari  cu  prilegiul  de
                                                 columbace  tug  de  unsoare  de  porc  ameste-  1
               P e t r e  S t o i c a   m.  p.,                                             a-ţi  polei,  şmălţui  etc.  puştile,  aşa  de  mira­
                                                 cată  cu  iodolorm  şi  pentru   aceea  j  cine
                        dir.                                                                culos,  ca  ş&  nu  mai  ruginească,  îţi  iau multe
                                                 doreşte  a-’.şi  scuti  vitele  de  ele  să  ungă  păr­
               Dani el i   Mu şa  m.  p.,                                                   parale.
                                                 ţile  vitelor  cari  se  atacă  mai  tare  de  muşte   '       *
                     comerciant.
                                                 cu  unsoare  de  aceasta  de  porc  mestecată  cu
             Dr.  I o a n  M a r g i t a   m.  p.,  .                                             Pentru  cuţit ari.  Cuţitele  se  întăresc  '
                    când.  de  adv.              3%   (trei  la  sută)  iodoform.  Trebue  însă   foarte  cu  înlesnire  în  plăsea  în  modul  urmă­
            N i c o l a u  S t o i c h i ţ i a   m.  p.,  luat  samă, ca  vitele  se  nu  lingă  această  un­  tor,  Se  amestecă  o  parte  de  cărămidă  pul-
      V                cassar.                   soare,  căci  iodoformul  este  ortăvitor.  Pentru   verisată  cu  2  părţi  de  colofoniu.  Acest  praf
              P e t r u  R i m b a ş   m.  p.,   pregătirea  unsoarei  şi  alte  îndrumări,  trebue   se  pune  în  plăsea  şi  încălzindu-se  se  înţepe­
                       diacon.                   să  cerem  sfatul  veterinariului  sau  medicului   neşte  cât  se  poate  de  bine  cuţitul  în  ea.
                 A b e l  B e r a   m.  p.,      de  vite.  (Ord.  Ministrului  de  agricultură  Nr.
                    paroch  gr.-or.
                                                 34241  din  31  Maiu  1895).
               P e t r u  Ş e r b a n   m.  p.,                      *                                DIN  LUME
                     proprietar.
                                                      In m a n u a re a   actelor  oficioase, fie
             V a  s i l e  C.  Os  v adă  m.  p.,
                                                acelea  dela  judecătorie  sau  dela oris's care  au­
                      contabil.                                                                     Feninsola-Baloanică.
                                                toritate  publică,  nu  trebue  refusată, pentru-că
                I o a n  M o ţ a   m.  p.,
                       preot.                   scrisoarea  venită  dacă  nu  o  primeşte  respec­  Din Salonic se telegrafează, că douS
             N i c o l a u   M a c r e a  m.  p.,  tivul  căruia  îi  este  adresată,  se  lasă  la  dîn-   bande  bulgaro-macedonene  au  apărut
                      contabil.                 sul  sau  i-se  prinde  pe  uşe  şi  inmanuarea  în   aproape  de  Pozarevici.  Ciocnindu-se  cu
                                                acest  mod  are  tot  aceeaşi  valoare  ca  şi  pri­  trupele  turceşti,  câţiva  Bulgari  au  fost
                                                mirea  în  regulă.                          ucişi.
   1   2   3   4   5   6   7   8