Page 4 - Bunul_Econom_1902_18

Pag. 4 B U N U L E C O N O M ___ . - Nr. ,18

Dacă întrecem peste această cantitate cu scop ca vi­
tele se ne muncească sau să ne dea producte, atunci a-
Prăsirea sau multiplicarea ceastă cantitate poartă numele de raţiunea de producţiune.
animalelor domestice. La nutrirea vitelor mai este de lipsă a cunoaşte nu­

treţurile după valoarea lor nutritivă, adecă după composi-
(Retipărirea interzisă).
ţiunea lor chimică. Trebue însă să observăm, că această
(Urmare şi fine).
valoare poate să difere mult chiar la unul şi acelaşi tel
De încrucişare ne folosim atunci, când avem în ve­ de nutret »
dere o îmbunătăţire a animalelor noastre în nişte proprie­ Ea depinde dela pământul pe care cultivăm nutreţul,
tăţi ce voim a dobândi şi care în rasa noastră nu există, posiţiunea lui, cultura, îngfâşeminMe "ăjilieate, timpul de
ci într’una streină. peste an, modul recoltei şi al păstrării nutreţului.
De regulă ne procurăm spre acest scop numai repro­ Când voim a judeca puterea nutritoare a vre-unui
ducătorul masculin, deoare-ce a cumpăra reproducătorii nutreţ, trebue să avem în vedere şi materiile ce o com­
feminini, ne-ar costa prea mult. pun. L e vom lua pe rînd, ca astfel să ne putem da sama
Productele încrucişării vor fi bine îngrijite şi nutrite, ca să nu nutrim animalele noastre prea slab, însă nici să
facem risipă în nutreţ.
precum, am văzut mai Sus.
1. Apa. Corpul animal conţine V2 până s/4 părţi apă.
Prin împărecherea unui animal pur sânge cu un ani­
In vieaţa lui perde o cantitate destul de însemnată de apă.
mal de o altă rasă, productul va fi un animal, care po­
sedă jumătate sânge. Prin împărecherea consecuentă a pro­ parte prin sudoare, prin respiraţiune (răsuflat) şi prin urină
şi excremente solide. Această apă perdută trebue resti­
ductelor astfel câştigate cu un animal pur sânge, vom do­
tuită. Ori-ce nutreţ, chiar şi cele numite uscate conţin o
bândi în fine animale care se apropie tot mai mult de
cantitate mai mare sau mai mică de apă La nutrirea ani­
animalul pur sânge şi anume:
malelor însă ea nh se ia în considerare, deoare-ce apa ne­
V2+ l
1 2-f-l pur sânge -— % 'n a 2-a geheraţiune,
cesară o putem da prin adăpare.
urmând tot aşa cu produsul dobândit din generaţiunile urmă­ Nutreţurile uscate priesc mai bine animalelor noastre,
toare vom ajunge în a opta generaţie că nu mai posede cu deosebire cailor şi oilor.
decât Vas,, parte de sânge din rasa dintâiu, aşa încât se Un nutreţ foarte apătos putem da numai porcilor.
consideră de pur sânge. Nutreţurile prea apătoase scad forţele (puterile) animalelor,
Agricultorul va alege în general pentru prăsilă numai producând ţesături moi.
animale sănătoase, scutite de morburi ereditare (moştenite) Grăunţele conţin cantitatea cea mai mică de apă}
care se pot transmite şi asupra urmaşilor lor, precum de apoi vine fânul şi paiele. O cantitate mai mare de apă
ex.: boale de oase la cai, tuberculosa (oftica), suspinul şi găsim în nutreţurile verzi şi cea mai mare în rădăcini şi
altele. Deasemenea nu vom lăsa la împărechere animalele tubercule.
până-ce nu sunt pe deplin desvoltate, adecă nu prea tinere} L a adăparea vitelor vom îngriji ca apă să nu fie nici
precum nici acelea cari sunt deja prea bătrâne. In amân­ prea rece, nici prea caldă şi să fie cât se poate de curată.
două caşurile uz maşii vor fi slabi şi rău desvoltaţi. Nu vom adăpa vitele noastre nici decum în ape stă­
tătoare, bălţi, topitoare de cânepă etc. Apa dulce sau
moale prieşte mai bine vitelor ca o apă tare sau calca-
roasă (văroasă). Când vitele sunt obosite sau înfierbântate,
nu este iertat a le lăsa să bea apă.
2. Materia uscată este acea parte a nutreţurilor, care
III.
ne rămâne, dacă am scos apa din ele. Ea este de două
Nutrirea animalelor. feluri, adecă de natură minerală şi organică/ Materia us­
cată minerală este cenuşa ce dobândim dacă ardem o plantă
Restul ce se descompune în composiţiuni aeriforme în
Nutrirea (alimentarea) vitelor trebue astfel întocmită,
urma arderii, este pe lângă vaporii de apă, materia
ca ele să rămână sănătoase şi nutrimentul ce-1 primesc
organică.
să-I recompenseze prin producte şi muncă. Nutreţul va fi
3. Materia organică earăşi se împarte după compo-
cel destinat de natură şi vom avea în vedere nu numai
siţiunea ei chimică în mai multe părţi şi anume :
calitatea, dar şi cantitatea lui.
Materii care se compun din hidrogen, oxigen, carbon
Corpul animalului chiar şi în stare de odichnă se şi azot (nitrogen) şi care se numesc materii organice azo-
usează (toceşte) în unele părţi ale lui şi pentru întreţine­ toase si
j
rea căldurii animale încă se foloseşte o parte din materiile materii care se compun numai din hidrogen, oxigen
corpului. Deci, ca animalul să rămână în stare normală, şi carbon, lipsind azotul, numindu-se materii organice ne-
este de lipsă a-i restitui necontenit materiile utilisate (în­ azotoase.
trebuinţate), ceea-ce se face prin nutriment. a) Dintre materiile azotoase cea mai mare însemnă­

Cantitatea minimă (cea mai mică) de nutriment ce tate pentru nutrirea animalelor Sunt cele numite proteice
trebue să dăm vitelor când ele nu muncesc nimica şi nici ce se găsesc în diferitele părţi ale plantelor şi animalelor.
nu cerem vre-un product dela ele, se numeşte: raţiunea Materiile proteice deşi de aceeaşi composiţiune, se
sau porţiunea de întreţinere. găsesc în corpul animalelor şi al plantelor în mai multe