Page 5 - Bunul_Econom_1902_18

Nr. 18 B U N U L E C O N O M Pag- 5

forme, precum d. ex, dlbumina (în starea cea mai curată mistui de stomac, cu deosebire celulosa mai tinără, însâ
ca albuş de ou), fibrina (în plante şi cu deosebire în numai de animalele rumegătoare.
muşchii (carnea) animalelor, caseina (mai curată în caş), L a nutrirea animalelor noastre mai trebue să ştim că
legumina (în pastăile verzi şi în boabele coapte ale legu­ nu toate materiile, fie ele azotoase sau neazotoase, ce com­
minoaselor, cum este de ex. fasolea, mazărea, lintea, măză­ pun o plantă se digerează (mistue) de stomacul animalelor.
richea, lupinul ş. a.) etc. Materiile proteice dau în prima Noi dăm de regulă animalelor o cantitate foarte mare de
linie materialul necesar pentru zidirea corpului animal, din celulosă, deşi ea nu se digerează toată Motivul (causa)
care causă se şi numesc materii plastice. este, că «pentru-ca animalul să aibă simţul de a fi sătul
Animalul are lipsă de o cantitate destul de mare de pe deoparte, ear pe de altă parte ca materiile digestibile
astfel de materii, pe când plantele o conţin relativ în pu­ să poată veni în contact (atingere) cu păreţii stomacului,
ţină cantitate. este nevoie ca nutreţul să aibă şi un volum destul de mare».
Nutreţurile care sunt compuse în cea mai marâ parte
Cele mai bogate părţi de plante în materii proteice
numai din materii digestibile, se numesc concentratej pre­
sunt seminţele leguminoaselor, apoi seminţele cerealelor,
cum sunt spre ex. grăunţele. Acele nutreţuri, care ocupă
în care le găsim imediat sub peliţa care învăleşte bobul»
un spaţiu mare şi conţine relativ puţine materii digerabile
şi care după măcinat le dobândim în formă de tărîţe. De
se numesc voluminoase. Voluminoase pot fi nutreţurile prin
aceea ele sunt un aliment (nntrimânt) foarte nutritor, fiind
celulosă nedigerabilă (fân, paie, pleavă) sau prin apă (napi,
bogat în materii proteice.
cartofi, paiul porumbului încă verde etc.).
Intr’o cantitate destul de suficientă, găsim materii pro­
Cenuşa nu este altceva decât materiile minerale ce
teice în trifoiu, luceină şi ierburi dulci, până-ce plantele
conţin diieritele plante.
sunt tinere; eu cât îmbătrânesc, cu atât scad aceste ma­
Ca şi plantele, astfel şi animalul are lipsă de materii
terii şi se măreşte cantitatea de materie lemnoasă. Un fân
minerale pentru zidirea corpului seu. Cu deosebire oasele
şi otavă bine recoltată încă conţine o cantitate suficientă
conţin multe materii minerale, îndeosebi fosfat de calce (o
de materii proteice, pe când paiele, rădăcinile şi bulbii
combinaţiune de var cu fosfor).
sunt sărace în ele.
Animalul primeşte materiile minerale necesare într’o
Dacă gunoim pămăntul cu bălegar şi urină, nutreţurile
cantitate suficientă în nutreţul obicinuit, ce-1 dăm, adecă
crescute pe el vor fi mai bogate în materii plastice, prin
atâta, cât are lipsă pentru zidirea corpului şi pentru a re­
urmare şi mai nutritoare.
stitui materiile minerale perdute prin urină. Nu strică însă
Materiile proteice din diferitele nutreţuri formează în
dacă dăm astfel de materii cu deosebire animalelor tinere
corpul animal nu numai carne, dar şi grăsime, prin urmare ce sunt în creştere, ca să se desvoalte mai bine în oase.
animalele ce voim a le îngrăşa trebue să primească în nu­
Dintre materiile minerale ce dăm noi în stare curată ani­
trimentul lor o cantitate însemnată de materii, proteice. malelor este sarea comună. Ea ajută secreţiunea sucurilor
b) Materiile neazotoase earăşi sunt de două feluri, aşa din gură şi din stomac, cari înlesnesc mistuirea. Deosebit
numite extractive şi grăsimile. Ele nu contribuesc aproape de aceasta sarea mai produce şi sete animalului şi-l în­
nimic la zidirea corpului animal, ci fiind toarte bogate în deamnă a bea o cantitate mai mare de apă, ceea-ce con-
carbon, Servesc animalului ca material pentru producerea tribue mult la sănătatea lui. A da însă prea multă sare
căldurii, din care causă s’au numit şi materii respiratoare. nu este sănătos, deoare-ce produce boale de maţe. Sarea
Este adevărat, că şi materiile proteice conţin carbon, însă o presărăm pisată sau disolvatâ în apă peste nutreţ, sau
într’o cantitate mai mică şi dacă am voi să dăm anima­ ceea-ce este mai bine, o aşezăm în bulgăre într’un loc ac­
lelor tot carbonul trebuincios pentru respiraţiune prin ma­ cesibil gurei vitei, unde o linge animalul după voe.
terii proteice, am face o risipă costisitoare. In stare naturală animalul ia atâta nutreţ la sine, cât
Intre materiile extractive se enumeră în prima linie îi recere corpul.
amidonul (scrobeala) şi zâharul. Ele se mistue uşor de Nu ar fi însă economic, ca să lăsăm în voia lor de
stomac. Grăsimile însă precum şi materiile proteice singure a mânca atâta şi ceea-ce voesc ele. Trebue dar să com­
se digerează (mistue) foarte cu greu, pe când amestecate punem noi raţiunele de nutreţ în modul cel mai ieftin,
una cu alta foarte uşor. însă totodată şi mai corăspunzător. Ca basă pentru canti­

Materiile proteice fiind cele mai scumpe, vom face la tatea de nutreţ ce dăm vitelor luăm greutatea lor. Această
nutrirea animalelor cea mai mare economie posibilă cu greutate o constatăm cu balanţa zecimală sau centesimală.
ele. Prin experienţă sau prin tabele anume întocmite pu Având greutatea vitelor vom îngriji ca nutreţul ce-I
tem constata proporţiunea cea mai potrivită între materiile dăm se fie măsurat sau mai bine cântărit.
proteice şi cele respiratoare, în care trebue să dăm ani­ Le vom nutri ce priveşte cantitatea pe cât se poate
malelor în nutrirea lor. Bine înţeles că această proporţiune de uniform, adecă nu vom nutri odată prea bine şi altă­
variază după specia, vîrsta şi modul de folosire a ani­ dată prea rău, încât să slăbească sau să-şi peardă puterile.
malelor. De aceea totdeauna toamna după-ce am recoltat nutreţu­
rile, vom face calculul dacă cantitatea de care dispunem
4. Celulosasau materia lemnoasă compune păreţii
este suficientă pentru întreţinerea vitelor în cursul anului
celulelor din care este compusă planta şi este cu atât mai
sau nu.
vîrtoasă, cu cât partea plantei unde se găseşte este mai
(Va urma).
bătrână.
Ce priveşte composiţiunea sa chimică ea încă se nu­
mără între materiile neazotoase. Celulosa încă se poate