Page 1 - Bunul_Econom_1902_19
P. 1

Anul  III.                                   Orăştie,  17  Maiu  n.  1902.                                        Nr.  19.















                   REVISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU
       ORGAN AL:  „Reiiamnii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din comitatul  Sibiiului",


                   A B O N A M E N T E :         jl               A  P A R  E:                              I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  ] |                    se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  mo d e r a t e
              Pentru  Ro mâ n i a  15  franci  pe  an.   ii în  flecare  D um inecă.               Abonamentele  şi  inserţiimile  se plătesc  înainte

                                                     Peronospora  viticola  (mana  viilor,    chiriilor  se  fie  întrucâtva  acoperiţi  de
                   Cronică.                            ploaia serată) şi combaterea ei.       zama  de  cupru,  pe  dată  ce  boala  îşi
                                                                                              face  iveala.
                                           V  c.                                                   Totuşi  dacă  suntem  surprinşi  de
                                                  ~~\j  OÂceastă  boală  este  caracterisată în
             Temerile  noastre  că  după  o  iaftaK                                           ivirea  boalei,  nu  trebue  să  se  mai  stea
                                                   următoarele  împrejurări:                  pe  gânduri,  aci  să  se  aplice  tratamen­
       aşa  de  primăvăratică,  cum  am  avut, va
                                                        In  primele  zile  ale  verii,  se  ob­  tul . ori-cum  şi  cât  de  repede.
       avea  urmări  nenorocite  pentru  culturile
                                                   servă  pe  unele  frunze  din  viile  situate   Nu  se  va  putea  repara  răul  deja
       noastre  s’au  împlinit.  Frig,  îngheţuri,
                                                   pe  locuri  umede,  nişte  pete  albe  -de  o   făcut,  dar  se  va  opri  întinderea  lui.
       brumă,  ploi  reci,  ba  chiar  zăpadă  au
                                                   înfăţişare  ca  fiind  presărate  cu  praf  de   2.  Cele  mai  bune  tratamente  sunt
       alternat  în  timpul  din  urmă  prin  re­
                                                   tăină.  Timpul  continuând  se  fie  priin-   tratamentele  fluide.
       giunile  noastre  şi  au  nimicit  în  multe
                                                   cios  în  întinderea  boalei,  prin  ploi  suc­  3.  Nu  trebue  stropit  decât  dede­
       părţi  toate  speranţele  în  recoltele  aş­
                                                   cedate  cu  călduri  arzătoare,  aşa  că  în   subtul  foilor;  stropirile  făcute  pe  dea­
       teptate.
                                                   urma  acestora,  înfăţişarea  viilor  oferă   supra  nu  produc  nici  un  efect  valoros.
            Sămenăturile  de  toamnă,  care  au
                                                   trecătorului  impresiunea  unei  uscăciuni      4.  Trebue  tratată  toată  suprafaţa
       ernat  destul  de  bine,  au  îngălbinit  şi
                                                   complecte  a  viiei.                       foilor  şi  pentru  a  sevîrşi  aceasta  nu
       în  unele  părţi  sunt  atacate  de  rugină.
                                                        Contrar  unei  cf&lmţe  prea  răs­    trebue  să  economisim  din  soluţiune.
       Tot  asemenea  au  suferit  şi  sămenătu­
                                                   pândite  între  cultivatorii  de  viie  pero­  Acest  tratament  general  este  mai  cu
       rile  de  primăvară  şi  cu  deosebire  oar-
                                                   nospora  nu  are  provenienţă  directă din   seamă  necesar  pentru  preîntimpinarea
       zele.  In  unele  părţi  rapiţa  a  fost  nimi­
                                                   ploi,  ci este un  criptogam -(ciupercă),   si  a  ori-cărei  alte  boale.
       cită  în  total.  Cucuruzul  răsărit  a  perit                                          y
                                                   care  creşte  şi  se  înmulţeşte  repede  pe    5.  Este  nefolositor  de  a  întrebu­
       aproape  tot  şi  a  trebuit  se  fie  sămenat
                                                   timp  umed  şi  cald.  Organele  lui  se gă­  inţa  soluţiuni  concentrate  (prea  tari);
       a  doua-oară.  Tot  astfel  şi  cu  păstăioa-
                                                   sesc  în  ori-ce  timp  pe  viţă,  ele  trâesc   dosele  ce  arătăm  mai  jos  sunt  cu  de-
       sele  şi  plantele  de  grădină.   Lăstarii
                                                   în  paguba  plantei,  ear  sporii  (seminţele   sevîrşire  suficiente;  totul  este  de  a
       cartofilor  au  degerat  şi  probabil  că vor
                                                   lui)  se  răspândesc  pe  frunze  şi  în  alte   stropi  pretutindenea.
       da  din  nou  dacă  bulbii  sămenaţi  au
                                                   părţi  aşteptând  împrejurări  priincioase      6.  Primul  tratament  se  poato  face
       fost  destul  de  voluminoşi.
                                                   pentru  a  se  desvolta.  Apare  la  început  îndată  ce  lăstarii  au  atins  20  sau  25
            Mai  rău  au  suferit  pomii  roditori
                                                   pe  frunzele  de  jos,  unde  găseşte  mai   centimetri  lungime;  al  doilea  tratament
       şi  viţa  de  viie.  Pe  locurile  unde  au  în­
                                                   multă  umezeală;  apoi  atacă  fără  cru­  20  sau  25  zile  mai  târziu;  al  treilea
       florit  şi  înverzit  mai  de  grabă,  recolta
                                                   ţare  frunzele  crude  si  bătrâne.  Firele ei  când  frunza  a  dobândit  toată  desvolta-
       poamelor    este  nimicită  pentru  anul    i                    5 '
                                                   se  ramifică,  se  înmulţesc,  se  unesc  şi   rea  sa  ierboasă.
       acesta.
                                                   distrug  parenchimul  (miezul)  foii.  In       In  cas  eventual  vom  aplica  şi  un
            Se  simte  foarte  mult  lipsa  de  nu­
                                                   scurt  timp  viia  întreagă  e  cuprinsă  de  al  patrulea  tratament  îndată  ce  se  va
       treţ  pentru'* vite  fiindcă  cel  de  an  este
                                                   această  boală  şi  înfăţişarea  ei  în  acest   simţi  nevoie.
       aproape  tot  întrebuinţat,  ear  păşunile,
                                                   cas  este  destul  de compătimit.  Lăstarul                    *
       cositurile  şi  cu  deosebire  trifoiul  şi  lu­
                                                   se  veştejeşte  şi  producţiunea  scade  cu     Printre  formulele,  destul  de  nume­
       cerna  sunt  impedecate  în  desvoltare
                                                   intensitatea  boalei.                      roase,  foarte  mult  lăudate  de  experi­
       din  causa  frigului  şi  secetei.
                                                        Ca  regule  generale  cum  trebue  se   mentatori,  ne  mărginim  a  da  una  care
            Aceasta  este  icoana  despre  sămă-
                                                   tratăm  viile  atacate  vom  observa:      ne  pare  mai  bună  şi  de  care  se  poate
       năturile  din  regiunile  noastre.   In  Un­
                                                                                              garanta  o  absolută  eficacitate,  dacă  a-
                                                        1.      Tratamentele  pentru-ca  se  pro­
       garia  propriu  zisă  Împrejurările  stau
                                                   ducă  efectul  necesar,  trebue  se  fie pre­  plicaţiunile  se  vor  face  la  timpul  po­
       mai  favorabil  şi  se  aşteaptă  la  o  bună
                                                   ventive,  adecă  ele  trebue  să  fie  făcute  trivit.
       recoltă.  Aceasta  şi  este  causa  că  grâ-
                                                   înainte  ca  boala  să  se  desvoalte.  Tra­    După  vechile  formule  cunoscute
       nele  nu  s’au  scumpit  afară  din  cale  şi
                                                   tamentul  preventiv  trebue  aplicat  mai  până  acum  la prepararea zemei  de stro­
       deocamdată  nu  este  motiv  a  se  speria
                                                   cu  seamă  la  începutul  vegetaţiunii,  în   pit,  ea  avea  un  unic  defect,  adecă  îi
       lumea  că  vom  avea  foamete.
                                                   mod  că  tinerii  vlâstari  şi  organele cior-  lipsia  aderenţa  (alipirea).
   1   2   3   4   5   6