Page 2 - Bunul_Econom_1902_19
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  19

             Astfel  o  vijelie  mare  venind  ime­  gata, se  toarnă  în  modul  cum  s’a  men­     Dela  Ascciaţiune.  In  şedinţa  din  8  1.  c.
        diat  după  un  tratament,  putea  se  ia   ţionat  la  var.  Când  totul  este  bine  ames­  comitetul  Asociaţiunii  a  primit  invitarea  co­
                                                                                               mitetului  cercual  din  O ra vi ţa, de-a ţinea  a-
        jos  toată  zama  şi  după  trecerea  acestui   tecat  şj  râvâcit  cu  un  beţ  mare,  această
                                                                                               dunarea  generală  din  anul  acesta  acolo.  Ea
        accident,  era  necesar  ca  să  se  reîn-   zamă  modificată  ia  o  coloare  de  un  al­
                                                                                               va  fi  convocată  pe  zilele  de  14  şi  15  Sept.
        ceapă  operaţiunea  din  nou  şi  imediat.  bastru  (vânet)  frumos.  Când  zama  stă  în    Intre  alte  concluse  de  mai  puţin  inte­
             Printr’o  neaşteptată  dar  fericită   linişte,  se  Insă  la  fund  parte din  materiile   res  public  s’a  hotărît  tot  în  şedinţa  aceasta
        împrejurare,  un  viticultor  de  seamă  în-   compuse,  şi în  fiecare  dată  când  se  ia   să  se  intervină  lâ  locurile  competente  din
        templându-i-se  neajunsurile  sus  arătate,   spre întrebuinţare  se  amestecă  zama în   România,  ca  să  se  reducă  taxele  vamale  o-
                                                                                               neroase,  cu  care  sunt  impuse  dincolo  pro­
        îi  veni  ideea  de  a  topi  săpun  ordinar   hărdău  spre  a  deveni  omogenă.  Soluţiu-
                                                                                               ductele  literare  române  din  .Transilvania  şi
        de  rufe  şi  de  a-1  amesteca  în  lichidul   nea  şi amestecul  se  fac în  vase  de  lemn   Ungaria.          ,
        zemei;  această  încercare  îi  succese  pe   neputând a  fi  vătemate  de  tăria  lor.  Se
        deplin,  dând  zemei  o  aderenţă  (alipire)   se  ia  bine  samă  că  laptele  de  var  să se
        desevîrşită  de cătră  materiile  săpunului.  verse în  soluţiunea  pietrei  vinete  şi  a  nu   Advocatul  poporului.
                                                    se  face  invers.
             Eată  noua  sa  formulă:
                                                         Amintim  totodată  că  400  de  litri
        Piatră  venătă  (sulfat  de  cupru)  2  kgr.
                                                    de  soluţiune  este  aproximativ  suficient     I t i  p ă ş u n e a   c o m u n ă   numai  astfel
        Var  alb  gras  (stîris)  . . .   ,  2  kgr.
                                                    pentru  un jugăr  de  viie.                de  animale:  vite  cornute,  oi,  capre  şi  cai  se
        Apă  .  .  .  .  .   .  . .  .  .  100  litri.
                                                                                               pot  mina  sau  scoate  dela  iernat,  a căror stare
        Săpun  de  rufe    .  . .  .  .   2  kgr.                                              sanitară  a  fost  constatată  din  partea  antis-
                                                         )     ■
             Pentru  a  face  amestecul,  se  di-          Dela Reuniunile  noastre.           tiet  comunale  şi  pe  care  aceia  le-a  luat  deja
        solvă  de  o  parte  piatra  venetă  în  10                                            în  Seamă.  Numărul  acestora,  precum  şi  locul
                                                                                               şi  ordinea  păşunatului  o  statoreşte  asemenea
        litri  de  apă  caldă  într’un  vas  deosebit,
                                                         D om nii  m em brii  a i  „Reuniunii   antistia  comunală.  Mânzii  necurăţiţi,  mai  bă­
        punend  aceasta  într’un  săculeţ de zăblău
                                                    Economice“  din  Orâştie,  cari  doresc    trâni  de  un  an  şi  tăurencii  mai  bătrâni  de o
        acăţat  de  un  băţ  şi  aşezat  pe  buzele   ca  în  toamnă  se  capete  altoi  dala  Reu­  jumătate  de  an,  nu  pot  păşuna  decât  numai
        vasului,  aşa  că  sacul  să  stea  atîrnat  cu   niune,  se  binevoească  a  o  înştiinţa  cât   în  locuri  separate.  (Art.  de  lege  XII  din  a.
        totul  în  apă,  apoi  când  topirea  este fă­  mai  curend  care  de  câte  are  lipsă,  şi   1894  §.21  şi  22  şi  art.  de  lege  VII  din  a.
        cută  se  adaugă  70  litri  de  apă.  Intr’un   de  ce  soiu ri  anume ?              1888  §  17).
                                                         înştiinţările  le  va  face  prin  câte  o                *
        alt  vas  se  sting  cele  2  klgr.  de  var  în
                                                    carte  poştală  trimisă  casarului  Reuniu­      C r e d itu l  d e   c ă r e im â .  Cuantumul
        10  litri  de  apă  şi  acest  lapte  de  var,
                                                    nii,  d-lui  Vaier  Orbonaş,  funcţionar  la   creditului  de  cârcimă în comitate  difere adecă
        destul  de  gros,  se  amestecă  bine  până
                                                    »Ardeleana«,  sau.  depunend  acolo  un    nu  e  egal,  dar  pe  lângă  toate  acestea  nu
        devine  omogen  (deopotrivă).  Se  varsă  bilet  ori  o  listă  cu  numele  celor  cari   poate  trece  peste  suma  de  16  cor.  (8  fl.).
        puţin  câte  puţin  în  sol uţiu nea  pietrei   le  cer,  şi   câte  şi  de  cari  le  tre-   Dacă  cârcimarul,  în  detrimentul  omului  şi  în
        vinete,  avendu-se  grije  de  a  se  ames­  buesc.  (Pot  fi  scrişi  şi  mai  mulţi  într’o   contra  legii  trece  peste  suma  arătată,  dacă
        teca  cu  tărie  în  timpul  operaţiunii  şi   listă).                                 Cere  pentru  siguranţa  lui  un  cambiu  sau  o
                                                         Cei-ce  nu  se  vor  înscrie  în  acest   altă  scrisoare  deobligătoare,  trebue  făcut ară­
        câtva  timp  în  urmă.  Apoi  în  restul  de
                                                    fel,  nu  pot  primi  în  toamnă  altoi,  căci   tare  la  judecătoria  reg.  cercuală  în  contra
        10  litri  se  topeşte,  pe  un  foc  aşeşat,  2
                                                    Reuniunea  va  cere  dela  ministru  numai   ^cestui  pas  ilegal.   Legea  care  prescrie acest
        klgr,  de  săpun  de  rufe  tăiat  în  mici   aţâţa  şi  din  soiurile,  pentru  cari  s’au   credit  de  cârcimă  trebue  să  fie  afişat  pentru
        felioare,  astfel  ca  disolvarea  să  se  facă   făcut  înştiinţările!                a  putea  fi  văzută  de  toţi  visitatorii,  la  loc
        mai  repede  şi  când  preparaţi unea  este                                            stabil  pentru  totdeauna  în  localitatea  decâr-


                   F O I Ţ Ă                             Toma  Codreabul  era  între  oamenii  cei   cum  şi  ce  ar  face  ca  să  scape  deasupra
                                                    mai  nevoiaşi  2]  din  Calafindeşti.  El  nu  avea   nevoiei.
                                                    decât  o  căsuţă  şi  o  grădină  pe  o  ripă,  în   Aba  luându-se  el  pe  gânduri odată,  ese
            Toma  Codreanul.                        ţarină  n’avea  el  nici  o  palmă  de  loc.  Gră­  afară  din  casă  şi  zice:  „în  grădina  astă  ri-
                                                    dina  şi-o  săpa  în  toată primăvara  cu  hârleţul,   poasă  de  geaba  îşi  mai  bate  omul  capul  cu
                                                    pentru-că  vita  la  plug  nu  putea  umbla  pe   săpatul şi  cu  sămănatul  păpuşoilor,  pentru-că
             Pe  o  coastă  de  cătră  amează-zi se  tră­
                                                    ripă,  dar’  nici.nu  avea  ce  înjuga.  Să  năcăjia   aici  nu  să  va  mai  face  pâne,  câtu-i  lumea.
        gea  satul  Calafindeşti  încât  vara  de  arşiţa
                                                    el  cu  grăpina  aceea,  ear’  toamna  nu  lua   Ce,  pământul  e  slab  şi  ars  de  soare,  dar’
        soarelui  să  făcea  în  pământ  crepâtură  şi  de
                                                    decât  i|o  coş  de  păpuşoiu 3] ca barabulele, 4)   încă,  când  dă  câte  o  ploaie  repede  şi  rămă­
        o  şchioapă.  Dară  pentru-că  Calafindeştii  era
                                                    şi  un  coş  de  barabule  ca  nucile, şi  când colo   şiţa  de  ţerină  o  mână  la  vale,  de  rămâne
        aşezat  pe>  o  coastă  da  cătră  amează-zi,  de
                                                    spre  Crăciun  mănâtică  şi  ţurţuri  din  streşina   ear’  numai  hlei  vâneţiu,  cu  care  nu  mai  ai
        aceea  primăvara  se  şi  lua  omătul  1]  mai
                                                    casei  dacă  poţi.  Şi,  la  Toma  Codreanul   ce  face.  Dacă  aş  planta  aici  pe  ripa  asta
        degrabă  decât  în  satele  celelalte  din  vale  şi
                                                    avea  cine  mânca,  căci  din  mila lui  Dumnezeu   pomet,  apoi  poate  că  tot  a-şi  mai  avea  cu
        pământul  se  arăta  iute  de  sub  omăt.  Pe
                                                    avea  4  copilaşi,  trei  copiliţe  şi  un  băeţel.   ce-mi  ţinea  casa  şi  mâna  .înainte.-  Perje  1)
        când  aiurea  sta  încă  omătul,  Calafinde.ştenii
                                                    Pe  bietul  Toma  '  numai  cât  îl  strângea  la   uscate,  mere  uscate,  pere  uscate  nu-s  mân­
        prindeau  a  şi  ara.  Dară  ce  folos,  dacă  pă­
                                                    inimă,  când  vedea,  că  copii  strigă  de  faome   care  rea,  ear’  nucile  încă-s  lacome,  pe  lângă
        mântul  din  Calafindeşti  era  nu  ştiu  cum
                                                    şi  nu  le  poate  da  nimica.             aceea  ar  fi  din  ce  face  şi  câte  un  ban,  mai
        roşietec-vineţiu  şi  pânea  nu  rodea  bine.  Din
        pricina  asta  Calafindeştenii  nu  ţineau  multe   Toma  Codreanul,  bine  că  era  om  ne-   ales  nucile  cum  nu  le  întreabă  toamna.  De
        vite  şi  n’aveau  cu  ce  îndrepta  pământul  şi   voieş,  dară  era  ajuns  de  cap.  El  nu  să  da   ai  avea  şi  100  de  coreţe,  2)  îndată  le-ai
        de  şi  căra  cineva  în  ţarină  câte  puţin gunoiu,   supărării  şi  durerii  de  tot,  ci  sta şi cumpănia,  vinde,  pentru-că  le  duc  în  lume  cum  o acum
                                                                                               p rumul  cel  de  fer.              *
        apoi  şi  pe  acela  îl  spăla  ploaia  şi-l  mâna
        la  vale.                                        2)  săraci.
                                                         3)  cucuruz.                               1)  Prunc.
             1)  zăpada.                                 4)  catrofi.                               2)  coşuri.
   1   2   3   4   5   6   7