Page 3 - Bunul_Econom_1902_19
P. 3

Nr.  19                                             B U N U L  E C ON O M                                             Pag  3.

        cimâ,  şi  dacă  aceasta  se  întrelasă  trebue  fă­  puternic.  Toate  acestea  se  dcstilcază  şi  flui­  arareori  se  înveninează,  pricinuind  moartea.
        cută  arătarea  la  oficiul  pretorial  pentru  pe­  ditatea  obţinută  este  apă  de  Colonia.  )   Cele  dintâi  semne  de  gălbinare  se  văd
                                                                        *                      în  albul  ochiului,  apoi  la  pele.  ,Un  alt semn
        depsirea  eârcimarului.  (Art.  de  lege  XXV
                                                         Pentru sticlari.  Sticla  se  por.te  ro­  este,  că  pofta  de  mâncare  scade  repede.
        §§.  22,  24,  26  din  1883),   '
                                                    tunzi  şi  tăia  foarte  uşor;  în  deosebite .forme   Când  ficatul  e  altcum  sănătos, .gălbinarea  nu
                                                    numai  cu  ajutorul  unei  părechi  de  .foarfeci.   e  greu  de  vindecat.  Ca  leac  se  recomandă
             JP ăv itor  d e   h o t a r   (c â m p )  numai                                   îndoosebi  a  bea  zilnic  de  3-ori  atâtea  lin­
                                                    Sticla  se  taie  în  apă,  însă  cu  băgare-  de
        acela  poate  fi,  care  na  fost  pătat  cu  nici  un   seamă,  ca; ea  să  stea  orisontal  în  apă  când   guri  de  ceaiu  de  pelin,  câte iei pe  vîrful  cu­
        fel  de  crimă  şi  în  purtarea  morală;  dease-   se  aplică  foarfecile.  Pentru  prccauţiune  este   ţitului,  în  7 -   8  linguri  de  apă  caldă.  Mân­
        menea  trebue  să  fi  împlinit  24  ani  în  etate,   bine  ca  să  se  rotunzască  întâiu  pe  la  mar­  care  şi  beutură  puţină.  Ca  hrană  e  bun lap­
                                                    gini*  continuând! a  tăia,  până  când  se  obţine   tele.  Pentru  cari  pătimesc  de  gălbinare  sau
        jurământul  pentru  acest  oficiu  are  al  depune                                     şi  de  ficat,  e  bine  să  bea  dimineaţa  şi  sara
                                                    forma  recerutâ.  Foarfecile  nu  trebuesc  să  fie
        înaintea  protopretorelui,  cu  care  ocasiune  îşi                                    lapte  cti  zăhar  şi  cu o  lingură  de  cărbune
                                                    tare  ascuţiţe.
        capătă  atestatul  şi  însignul  sau  marca  de   ...i          *                 •   -  pisat  mărunt.  Dacă  boala  se  înăspreşte,  este
        şerviţiu,  Care  trebue  să  o  poarte  totdeauna   Pentru  măsari.  Pentru-ca  cleiul- să   neapărat  a  se  chema  medicul  în  ajutor.
        în  decursul  oficiului  la  un  loc  visibil.  La   tiu  se,  strice  şi  să  se  descompună,  se adaugă   ‘  *.        1
        încetarea  serviţiului  atât  atestatul  cât  şi   acid  salicilic.  Pentru  fiecare  chlgr.  de  cleiu   Aprinderea  de grumazi.  Mulţi  oa­
                                                    se  adaugă  10  gr.  de  salicil  topit  în  apă.  meni  au  foarte  mare  aplicare  spre  aprinde­
        marca  este  a  o  preda  antistiei  comunale.                                         rea  de  grumazi.  Causa  este,  că  peliţa  fină
        Păzitorîul  e  dator  în  termin  de  24  ore  a                                       din  gât  este  prea gingaşe şi  la  cea  mai mică
        1    ,  ■    .
        face  cunoscută, primăriei  comunale  paguba                                           răcire  se  pomeneşte  omul* că  i-se  umflă gâl-
        căusată,  şi  vitele  aflate  în  locuri /oprite  a  le   Medicul  casei.              cile  (mandulele)  şi  peste  tot  simte  durere.
                                                                                               Această  neplăcută  aplicare  se  poate  perde
        mâna  în  comună.
                                                                                               foarte  uşor  prin  un  leac  de  casă  cunoscut
             Preţuirea  pagubei  a  o  îndeplini  e  dato-   Una  din  formele  reumatismului  se  ca-  de  toţi.  Anume  să  se  fearbă  napi  albi  şi cu
        rinţa  acestuia,  dar  dacă  cineva  nu  e  îndes­  racterisează  prin  dureri în  muşchi (carne)  care   zama  lor  să-şi  spele  omul  gâtul  mai  de
        tulii  cu  aceasta,  preţuirea  pagubei  din  nou   îşi  schimbă  locul.  Aci  simţim  durerea  in  un   multe-ori  dearîndul,  până  când  îşi  pierde
                                                                                               acea  aplicare  neplăcută  spre  aprinderea  de
        o  poate  pretinde  din  partea  autistiei  comu-   picior,  aci  în  mâni,  pept,  spate,  şale  etc,
                                                                                               gâtlej.  Se  poate  adauge  şi  ceva  peatră acră,
        uale  în  termin  de  3  zile.  (Art.  de  lege:   Dacă  boala  nu  este  învechită,  o  baie  de  a-   care  asemenea  e  folositoare  în  astfel  de
        XII  din  a  1894  §§.  ^4—91  şi  96),     buri  face  adeseori  miriuni.  Fricţiuni  (frecă­  caşuri.                 o.
                                                   turi)  cu  spirt  cu  sare  încă  foloseşte  şi  cu
                                                    deosebire  spirt  la  care  adăugăm  V,  parte
                                                   esenţă  de  terebentină.  Purtarea  unei  flanea pe
                                                   pele  încă  este  recomandabilă.
                                                                        *
                                                                                                    Cartofii fierţi  ea  să fie  mai  gus­
             Pentru  friseri.  Prepararea de  apă de     Contra  os+ipatiei  (încuerii).  La  mulţi   toşi*  Cartofi  ce  nu-’s  copţi  de  ajuns  nu
        Colonia.  Acest  parfum  răcoritor  şi  plăcut  s’a   foloseşte  dacă  bea  dimineaţa  pe  nemâncate   sunt  făinoşi  şi  nici  n!au  gust  plăcut.  Ca  şi
        preparat  mai  întâiu  în  Colonia  de  familia   un  păhar  cu  apă  proaspătă.  Se  mai  reco­  carţofii  timpurii,  ce  ’i  pe  care  îi  folosim  în
        Farina,  ai  cărei  urmaşi  şi  astăzi  se  ocupă  cu   mandă  zama  de  varză,  apoi  ca  medicament  vară,  înainte  de  a  fi  ajuns  la  coacere,  se  fie
        labricaţiunea aceas'a.  Parfumul constă în prima   sarea  amară  şi  apa  ţie  Buda.   gustoşi  la  mâncare,  avem  să  prucedem.  în
                                                                        *                      modul  următor:  Când  aşezăm  oala  cu  car­
        linie  din  spirturi  de  vin,  amestecate  cu  nu­
                                                         Q ălM n aretP W P ecW tfeă^ et  In  iăun-   tofi  la  foc,  pune  şi  o  altă  oală  cu  apă  şi
        meroase  esenţe  şi  oleiuri  mirositoare*  adău­
                                                   trul  ficatului  sau  în  beşica  fhrei  se  plăs-   lăsăm  că  amendoauă  se  prindă  a  ferbe.
        gate  în  proporţiuni  potrivite.  Recepta  adevă­  muesc  uneori  un  fel  de  petri,  cari împedecă  ;  După-ce  apa  de  pe  cartofi  a  clocotit  puţin,
        rată  întrebuinţată  în  fabricile  din  Colonia  se   scurgerea  fierei.  Canalul  acestuia  se  mai   o  deşertăm  şi  turnăm  apă  ferbinte  din  ceea-
        zice  că  ar  fi  următoarea:  Câte  douăsprezece   poate  înfunda  şi  prin  lovituri  sau  apăsări   lalta  oală  şi  lăsăm  cartofii  să  fiarbă  cum  să
                                                   asa,  că  fierea  este  nevoita  a  se  reîntoarce   cade.  La  ort-ce  cartofi  se  îmbunătăţeşte  gus­
        picături  din  fiecare  din  uleiurile  de  nerol, ci-
                                                   în  sânge.  Atunci  se  naşte  boala numită  găl­  tul,  dacă  îi  fierbem  în  două  ape,  după  cum
        tron  [lămâie],  bergamot,  oranje  (portocală)
                                                   bioare.  Ea  mai  poate  fi  urmarea  unor  boale   spusărăm.  Se  fierb  cartofii  cu  coaje  ori
        şi  rosrnarin  amestecate  cu  un  gram  de  car-   grele,  cum  e  d.  e.  lungoarea  (tifusul).  Dacă   curăţiţi  de  ea,  nu  hotăreşte.
        damome  de  Malabar  şi  un  litru  de  alcool  şi  ficatul  e  bolnav,  sângele  se  strică  şi  nu

             Dacă  mi-aş  planta  aici  pomet,  apoi  Ia   sărit  sâ  întindea  un  şes  larg  acoperit  de  mai   perişori  sălbatici.  El  să  pune  la  . scos  şi
        umbră  poate  ar  creşte  şi  ceva  earbă,  şi   multe  sate.  Tpma  stă  sus  sub  un  stejar   scoate  până  în  sară,  de  a  avnt  ce  căra  în
        ploile  n’ar  mai  face  şanţurelele  cele  de  sus   crăcos  şi  face:  „Ce  mândreaţă  în  toate  păr­  spate  de  mai  multe  ori.  A  doua zi  dimineaţa
       până  în  vale.  Din  pomet  poate  mi-aş  cum­  ţile,  dar’  dacă  se  va  ridica  şi  pomătul  meu,   ea  odgonul  şi  stânginul  şi  măsuuă,  cât  de
       păra  şi  o  văcuţă  pe  lângă  casă  ca  să  aibă   apoi  are  ca  sâ  fie  chiar  ca  în  raiu.  Atunci   departe  are  să  stee  merişor  de  merişpr, peri­
       cu  ce  să  înfrupta  cei  copilaşi  măcar  din  când   abea  va  fi  aice  de  trăit.  Doamne  sfinte   şor  de  perişor,  cireşel  de  cireşel,  vişinei  de
       în  când.  Eacă  că  ar  fi  mai  bine.  Şi  de  ce   ajută-mi.“                        vişinei  perj uţ  de  perjuţ,  nucşor  de  nucşor  şi
       să  nu-mi  pot  planta  aici  pomăt ?  Acesta                                           tot  face  semne.  După  aceea  să  apucă  la
                                                        Pe  Toma  Codreanul  l-au  şi  împlut.lac-
       lucru  doară  nu-i  din  cale  afară  de  greu.                                         săpat  şi  sapă  tot  una  până  în  sară.  A  treia
                                                   rimeje  de  umilinţă  adâncă  înaintea  Tatălui
       Voiu  pune  mâna  şi  Dumnezeu  sflntul  poate                                          zi  şi  începe  a  planta  merişorii  şi  perişorii  şi
                                                   celui  ceresc.
       îmi  va  ajuta.                                                                         încă  mai  aduce  din  pădurice  pentru-că  nu-î
                                                        „La  lucru“,  strigă  el  la  urmă.  „Plan-
             Toma  Codreanul  se  suie  apoi  Sus de-a-                                        ajungeau.  După  aceea  să  duce  la  Perlişeni
                                                   tavoiu  pOmăt,  pentru-ca  sâ  scap  odată  de
       supra  ripei  şi  i-se  pare  că  îşi  şi  vedea  po-                                   şi  să  dă  a  umbla  prin  sat  după  pomişorii
                                                   atâta  nevoie  şi  năcaz".  Şi  zicând  aşa,  cade
       mâiul  crescut  şi  înflorit.  In  vale  curgea  un                                     de  perji  şi  de  vişini.  Oamenii  îi  dădeau,
                                                   în  genunchi  îşi  ea  pălăria  din  cap,  îşi  face
       părăuaş  cu  apă  curată  ca  lacrima,  spre  apus                                      pentru-că  el  ştia  cum  să-i  sape  de  prin  pre-
       să  trăgea  o  pădurice  cum  e  mai  bună  să  fie   sfînta  cruce  şi  pretinde  a  zice:  Tatăl-nostru   jurul  perjilor  cejor  bătrâni,  fără  ca  se-i  strice
                                                   care  eşti  în  ceriu,!..  Prea  sântă  Născătoare
       scut  pentru  pomiţel  de  furtunele  dela  apus.                                       la  rădăcinină.  A  plantat  el  şi  perjuţii  şi
                                                   de  D-zeu  ceea-ce  eşti  cu  dar  dăruită...  Când
       Dincolo  peste  vale  era  satul  Perlişemi  cu                                         vişinii  ear  în  rlnd  frumos.
                                                   şi-a  gătit  rugăciunile,  a  mai  zis  odată:
       biserica  lui  cea  frumoasă  de  cărămidă  şi  cu
       turnurile  cele  acoperite  cu  bleahă,  de  strălu­  „Doamne  sfinte,  iartă-mă  pe  mine păcă­                      (Va  urma).
       ceau  ca  razele  soarelui,  apoi  cu  şcoala  Iui   tosul  şi  te  îndură  spre  mine“.
       cea  mare  tot  de  cărămidă  şi  cu  două  rînduri   Era  timp  de  toamnă.  Toma  Codreanul
       şi  cu  casa  sau  cancelaria  sătească  tot  atât   îşi  ea  săcurea  şi  hîrleţul  Şi  se  duce  în  pădu­
       de  mare  şi  de  frumoasă.  In  colo  spre  ră­  rice.  Păduricea  era  plină  de  merişori  şi  de
   1   2   3   4   5   6   7   8