Page 4 - Bunul_Econom_1902_19
P. 4

Fag.  4                                            B U N U L  ECONOM                                                  Nr.  19

                                                                             şi  ţine  până  în  Noemvrie,  adecă  7— 8 luni.  La  munte însă
                                                                             numai  3— 4  luni.
                      N u trirea  anim alelor.                                    Cele  mai  bune  păşuni  se  reservează  pentru  vitele  de

                                                                             îngrăşat,  animalele  tinere  abia  înţercate  şi  vitele  de  lapte.
             T                             ..  * _         (Retipărirea  interzisă).  Vitele  de  muncă  se  vor  ţinea  pe  păşuni  de  â  doua mână.
           "   ,                   (Urmare  şi  fine).                            Suprafoţa  ce  se  recere  pentru  o  vită  variază  1)  dela
                                                                             durata  păşunatului,  2)  dela  calitatea  ei  şi  3)  dela  specia şi
                Le  vom  nutri,  ce  priveşte  cantitatea,  pe  cât  se  poate
                                                                             greutatea  vitei.
           de  uniform,  adecă  nu  vom  nutri  odată  prea  bine  şi  altă­
                                                                                  Astfel  de  ex.  o  vacă  de'  circa  5.00  klgr.  recere  un
           dată  prea  rău,  încât  se  slăbească  sau  şă’şi  peardă  puterile.
                                                                             jugăr  păşune,  dacă  ea  este  bine  întreţinută,  adecă  nu
           De  aceea  totdeauna  toamna  după-ce  am  recoltat  nutreţu­
                                                                             este  presărată  cu  mărăcini,  muşuroaie  şi  ierburi  vătămă­
           rile,  vom  face  calculul  dacă  cantitatea  de  care  dispunem
                                                                             toare  şi  nepriincioase  nutririi.  La  noi  păşunile  fiind  în  ge­
           este  suficientă  pentru  întreţinerea  vitelor  în  cursul  anului
                                                                             neral  loarte  prost  întreţinute,  va  trebui  să  dăm  vitelor  o
           sau  nu.
                                                                             suprafaţă  mai  mare,  chiar  şi  2  jugâre  pentru  o  vacă.
                Dacă  constatăm  că  avem  prea  puţin nutreţ,  vom cum­          Bine  înţeles  că  pentru  un  bou  şau  cal  vom  socoti
           păra  din  afară  ceea-ce  lipseşte,  sau  dacă  aceasta  este  im­  mai  mult  şi  pentru  o  juncă  sau  un  mânz  mai  puţin  ca
           posibil,  mai  bine  vom  micşora  numărul  vitelor  până-ce      pentru  o  vacă.
           dispunem  earăşi  de  nutreţul  necesar.  Deasemenea  vom              2.  N utrirea  la   g ra jd   faţă  de  nutrirea  la  păşune  a
           calcula  înainte  suprafaţa  ce  trebue  cultivată  cu  nutreţuri   vitelor  este  întru  atâta  de  preferat,  că  este  mai  uniformă
           pentru  a  nu  duce  lipsă  în  cas  de  nevoie.                  şi  putem  câştiga  bălegarul  (gunoiul).  Afară  de aceasta pen­
                Vitele  se  nutresc  iarna  mai  cu  seamă  cu  nutreţuri    tru  acelaşi  număr  de  vite  să  recere  o  suprafaţă  mai  mică
          uscate,  pe  când  vara  ele  consumă  mai  mult  nutreţuri  verzi,   pentru  întreţinerea  lor,  deoare-ce  nutreţul  cultivat  ne  dă o
          adeca  mai  apătoase.                                              cantitate  mai  mare  de  nutreţ,  decât  păşunile  naturale.
                Trecerea  dela  un  nutreţ  la  altul  se  va  face  treptat      Unele  nutreţuri,  precum  sunt  grăunţele,  bulbii,  rădă­
          şi  nici-odatâ în  mod  brusc,  contrar  vitele  ar  suferi.       cinile,  precum  şi  unele  producte  ale  industriilor  agricole,
                Relativ  la  timpul  când  se  dă  vitelor mâncarea,  trebue   cum  este  borhotul,  se  pot  da  vitelor  numai  în  grajd.
          se  observăm  cea  mai  mare  punctualitate  şi  ordine.  Ani­          Prin  acest  mod  de  nutrire  însă  se  scumpeşte  întreţi­
          malele  mari,  pe  deplin  desvoltate  capătă  de  regulă  de      nerea  vitelor,  căci  trebue  să  le  dăm  şi  aşternut,  şi  perso­
          3—4   ori  pe  zi;  cele  tinere,  precum  şi  cele  bolnave,  se   nalul  pentru  îngrijirea  lor  încă  trebue  înmulţit.   Clădirile,
          vor  nutri  mai  des,  vpr  căpăta  înse  şi  porţiuni  mai  mici.   precum  grajdurile,  şoproanele  pentru  nutreţul  verde,  plat-
          In  ambele  caşuri  însă  nu  se  va  da  vitei  altă  porţiune,   forme  (locul  de  pus  bălegar)  precum  şi  spesele  pentru cul­
          până-ce  nu  a  mâncat  pe  cea  precedentă.                  L    tură  şi  recolta  nutreţurilor  încă  măresc  mult  nutrirea  în
               Nutrirea  vitelor  poate  fi  la  păşune  sau  la  grajd.     grajduri  faţă  cu  păşunatul  vitelor.
                1.  L a   păşune  se  pot  ţinea  vitele  numai  acolo,  unde     Nutrirea  în  grajduri  se  poate  executa  în  două  mo­
          nu  avem  lipsă  de  bălegar  (gunoiu)  şi  unde  dispunem  de     duri  şi  anume:  cu  nutreţ  verde  şi  uscat.
          locuri  întinse,  care  nu  le  putem  folosi  altcum.                  a)  Cu  nutreţ  verde  este  mai  ieftin  a  nutri  vitele,  de
               Prin  păşune  putem  nutri  vitele  în  modul  cel  mai  na­  cât  cu  cel  uscat,  deoare-ce  cruţăm  spesele'  de  făcut  fânul.
          tural,  fiindcă  nutreţul  se  găseşte  totdeauna  în  stare  proas­  El  se  recomandă  cu  deosebire  pentru  vacile şi oile de lapte.
          pătă  şi  într’un  amestec  potrivit.                              Afară  de  aceasta  este  constatat,  că  prin  uscarea  nutreţu­
               Deosebit  de  aceasta  cruţăm  spesele  pentru  recoltarea    rilor  verzi  ori-cât  de  îngrijită  ar  fi  ea,  se  perde  mai  mult
          nutreţului  şi  nu  avem  lipsă  de  aşternut.  Neajunsul  păşu­   sau  mai  puţin  din  materiile  proteice.  Neajunsurile  ce  sunt
          natului  însă  este  că  prin  influenţe  climaterice  vitele  sunt   împreunate  cu  nutrirea  la  grajd  a  vitelor  cu  nutreţ  verde
          expuse  la  multe  boale,  şi  dacă  păşunea  este  rea,  ele  nu   e,  că  acolo  uude  nu  dispunem  de  trifoiu  şi  lucernă,  este
          sunt  nutrite  cum  se  cade  şi  slăbesc.                         greu  a  avea  în  tot  cursul  verii  un  nutreţ  verde  uniform,
               Când  ţinem  vitele  la  păşune,  trebue  se  îngrijim,  ca   adecă  care  şă  conţie  tot  aceleaşi  materii  nutritive.  Mai
          trecerea  la  nutrirea  lor  de  iarnă  cu  nutreţuri  uscate  si  trebue  însă  se  înmulţim  la  acest  mod  de  nutrire  şi  aşter­
                                                         >
                                                                      j
          viceversa  să  se  facă  treptat.                                  nutul  vitelor,  deoare-ce  excrementelo  lor  sunt  în  acest  cas
               Nu  vom  înceta  dar  deodată  cu  păşunatul,  pentru  a     mai  fluide.
          le  da  numai  fen,  ci  în  curs  de  o  săptămână două  pe lângă      Mare  atenţiune  trebue  să  dăm  la  trecerea  dela  nu­
          păşunat  le  vom  da  mâncare  şi  din  nutreţul  uscat.          treţul  verde  la  cel  uscat  şi  cu  deosebire  când  trecem  pri­
               Păşunile  vor  fi  totdeauna  împărţite  în  mai  multe  tar­  măvara  dela  cel  uscat  la  cel  verde.
          lale  (parcele),  care  se  pasc  pe  rînd,  altcum  toată  iarba  se   In  acest  cas  10— 14  zile  trebue  să  fie  cel  puţin  tim­
          calcă  fără  â  fi  folosită.  O  condiţiune  esenţială  a  unei  pă­  pul  de  transiţie  (trecere).
          şuni  bune  este  ca  în  apropiere  să  fie  apă  bună  pentru         Nutreţul  verde  se  dă  totdeauna  în  stare  proaspătă,
          adăpatul  vitelor,  deasemenea  şi  un  adăpost  pentru  a  le    însă  uscat  de  ploaie  sau  rouă.  Cu  deosebire  trebue  să
          proteja  de  ploi  reci  de  primăvară  şi  de  căldurile  mari  de   observăm  aceasta  la  trifoiu  şi  lucernă,  care  este  bine  a  o
          vară.  Cele  mai  naturale  şi  mai  ieftine  adăposturi  sunt    amesteca  cu  ceva  pae,  altcum  produce  foarte  uşor  meteo-
          plantaţiunile  de  arbori  cu  coroane  mari.                     risaţie  (umflarea  pântecelui).
               Durata  păşunatului  depinde  dela  climă  şi  natura  pă­
          şunilor.  In  regiuni  mai  călduroose  poate  începe  în  Martie
   1   2   3   4   5   6   7   8