Page 5 - Bunul_Econom_1902_19
P. 5
Nr. 19 B U N U L E C O N O M
(vremi rele). Din contră vom acorda vitelor timpul necesar
pentru repaus şi rumegătoarelor şi timpul necesar pentru
' ■ ■ iv. - ; a rumega. Servitorii cari nu îngrijesc de vitele noastre în
tr’un mod blând şi cu cruţare, îi vom îndepărta imediat.
în g rijirea anim alelor d o m estice. Tim pul pentru ' im părechere va fi când vita ara* căl
duri (se goneşte). Aceasta o observăm după helinişUa ce
o exprimă, refusă mâncarea, sare pe alte vite, părţile ge
Curăţenia cea mai mare trebue păzită atât pe corp, nitale se umflă ceva şi secretează o materie cleioasă albi
cât şi la nutrirea lor. Cu deosebire vom da atenţiune va cioasă. După fătat earăşi se goneşte în scurt timp. Dacă
selor ce conţin nutreţuri fluide sau semifluide. Ţeselatul la împărechere nu s’a fecondat, căldurile revin după scurt
şi periatul corpului se va executa cât se poate de des. timp şi variază după specia animalului.
G rajdurile deaşemenea trebue ţinute în cea mai mare Impărecherea însăşi se face mai bine într’un Ide li
curăţenie şi nu vom cruţa a da vitelor o cantitate cât de niştit, de ex. într’un loc închis cu fiecare vită aparte.
mare de aşternut. « D urata gestaţiunei (adecă cât poartă un animal) este:
Vitele ţinute; la grajd trebue ferite cât se poate de La epe 4 8 1 •> săptămâni sau 340 zile (extreme 330
căldură şi frig prea mare. Este ştiut, că vitele ţinute în şi 419). '
grajduri reci consumă mai mult nutreţ, decât în grajduri La măgăriţe ceva mai mult ca la epe.
mai calde, deoare-ce - animalele pentru întreţinerea căldurei La vaci 40 y2 sâpt. sau 285 zile (extr. 230 şi 321).
corpului corpului are lipsă de o cantitate mai mare de La oi şi capre aproape 22 sept. sau 154 zile (extr.
materii respiratoare. A exagera însă prin o căldură prea 146 şi 158).
mare în grajduri în cursul iernii încă este cât se poate de La scroafe peste 17 sept. 120 zile (extr. 109 şi 133).
nesănătos, căci animalele asudă şi dacă le scoatem afară La căţele 9 sâpt. sau 63— 65 zile.
la frig pot răci şi capătă diferite boale. Mai trebue ca La pisici 8 sau 56— 60 zile.
grajdurile să fie luminoase cu deosebire pentru animalele Găinile clocesc 19— 24 zile de regulă 21 zile.
de muncă şi de prăsilă. Pentru cele de îngrăşat este de Curcile clocesc 26— 29 zile.
preferat un grajd mai întunecos. Aerul curat încă este o Gâştele clocesc 28— 32 zile.
condiţiune principală, care contribue mult la sănătatea vi Raţele clocesc 28— 33 zile.
telor, de aceea grajdurile vor fi înalte şi bine ventilate. Porumbeii clocesc 17— 19 zile.
In resumat: «Vom prefera un grajd înalt luminos, fie Totdeauna vom însâmna data împărechrii a vitelor
şi mai rece de eât un grajd scund, întunecos şi cu un aer noastre ca şe ştim dinainte pe ce timp vor ,făta.
infectat de vapori de apă şi gazuri ce se produc din bă Desvoltarea unui animal începe imediat după fecun-
legar şi urma vitelor. daţiuneă mamei sale. Este natural deci că în timpul ges-
O deosebită atenţiune vom da vitelor când se îm taţiunii eu cât mama va fi mai bine nutrită cu atât şi
bolnăvesc. Ca semne generale de îmbolnăvire sunt: «Ani fătul se va desvolta mai bine. Materiile proteice se vor
malul nu mănâncă ca de obieeiu, este neliniştit sau trist, da deci unei vite a făta într’o cantitate mai mare ca de
ochii sunt tulburi, urechile sunt reci sau mai calde ca ce obiceu. Că vita este fecundată observăm că numai capătă
lelalte părţi ale corpului, părul sbârlit, pulsul neregulat». călduri, poftă de mâncare se măreşte şi pe la mijlocul
(Spre orientare vom nota aci, că pulsul la caii desvoltaţi, gestaţiuuii începe a i-se mări pântecele. Mai târziu pu
sănătoşi şi în stare de odichnă este 36— 40 bătăi pe mi tem deja simţi mişcările fătului punând mâna pe partea
nut, la vite mari cornute ajunse la deplină desvoltare 35— 49 dreaptă a foalelui (pântecelui). La vitele de lapte laptele scade
bătăi pe minut, la oi 60— 80. La vite tinere pulsul e mai tot mai mult eu cât se apropie mai mult timpului de a
repede ca la vitele bătrâne). făta. Cele rele de lapte înţarcă deja cu luni înainte de
Imediat ce observăm că vita s’a îmbolnăvit, vom cer a făta; altele bune se întâmplă că nu înţarcă de loc.
ceta causâ şi felul boalei şi numai după.ce le-am aflat vom Cu toate acestea este bine a nu le mulge câtva timp
întreprinde ceva pentru combaterea ei. Dacă nu cunoaştem înainte de a făta pentru-ca fătul sâ se poată desvolta mai
boala sau nu ştim cum trebue să o lecuim, vom consulta bine şi mama sâ nu slăbească prea tare.
oameni cu adevărată ştiinţă. Nu vom da crezemânt lucru In timpul din urmă a gestaţiunii, vitele trebue tratate
rilor supranaturale, precum: muşcatul de şerpe, deochiatul, cu o deosebită cruţare pentru a împedeca vre un avort
luarea laptelui şi altele, nici nu vom întrebuinţa mijloace (lăpădare). O nutrire neregulată un nutreţ mucigăiE
pentru combaterea boalelor, care nu convin judecăţii să sare prea multă, apă de săpun, răceli şi o tratare brutală
nătoase a omului, precum sunt descântecile şi alte lucruri pot produce acest, avorturi. Dacă podeala grajdului este
băbeşti. astfel făcută ca picioarele din dărât ale ‘ vitei se stea cu
Vom refusa întotdeauna ajutorul oamenilor care pre mult mai jos de cât cele de dinainte, încă poate produce
tind că ştiu lecui boala fără a poseda adevărată ştiinţă. lăpădarea fătului. Prin avort nu se perde numai fătul
Agricultorul va mai purta grije Ca vitele sale să nu dar este periclitotă chiar şi viaţa mamei şi în tot
fie maltratate (chinuite, bătute etc.) de servitori. Nu vom cazul perdem laptele ei. Vitele care au avortat odată
suferi nici-odată se obosească vitele prea tare prin muncă sunt dispuse a lăpăda fătul şi mai în urmă, din care
peste puterile lor. motiv este bine a le exclude dela prăsilă.
Nu vom permite a lovi şi a nelinişti animalele fără
(Va urma).
causâ nici a supune vitele înferbântate intemperiilor
