Page 7 - Bunul_Econom_1902_19
P. 7
Nr. i9 : ' .7 B UNUL: E C O N O M Pag- 7,
Universităţile din Oporto, Lisabona şi Directorul poliţiei a ordonat nevestei
Coimbra aq fost închise., unui funcţionar să facă perchisiţie călugăriţei.
Studenţii din Coimbra au legat ..perec-, Dar care fu spaima femeii când observă, că
tor pe un car cu gunoiu şi l-au dus la un acea călugăriţă era un bărbat. De trei ani el librărie de cărţi, note, hârtie
grajd unde l-au închis. se afla în mănăstirea din Orei. şi tot felul de recuisite de scris
*
La Oporto a fost disolvat un regiment în ©răştie.
deoare-ce oficerii şi soldaţii se uniseră cu
Brutarul şi negustorul de unt. In Ro
demonstranţii. mânia se vinde pânea după chlgr. Săptă îşi recomandă marele seu deposit de:
* Hârtie de cancelarie, epistole şi tipar,
mâna trecută a fost la o judecătorie de ocol
Boala de splină (dalacul, amurare, an
[cercuală] o pertractare, care a stîrnit rîsul Couverte, Cărţi de contabilitate, de copiat
traxul, carbonul) şi-a făcut ca în toţi anii ă- celor-ce erau de faţă. Un brutar [pec] acu-
pariţiunea ei1 şi de astă-dată în comitatul Hu sase pe un negustor de unt, că-i vinde un şi N o te s e , precum şi tot felul de ar-
nedoarei, Char şi oraşul nostru Orăştia nu a tul cu lipsă la cântar. Negustorul afirma, că ticli aparţinători cancelariilor şi şcoalelor.
fost cruţată de ea. Cum această boală este
nu-i adevărat, cu toate-că se constatase prin Casseţe elegante cu hârtie de epistole.
foarte molipsitoare şi măsurile de a împedeca poliţie, că într'adevăr n’a fost atâta unt, cât Bogat asortiment de A lb u m uri pentra
lăţirea ei sunt foarte severe (stricte) multe
a declarat el. Eată cum s’a desvinovăţit el. p o e s i i şi fotografii,
conflicte se ivesc între proprietarii de vite şi
A zis adecă: «Eu ştiu, că fiecare pâne tre- (24) (cele mai potrivite cadouri.) 6 —
autorităţi. Un cas dintre cele multe amintim bue să fie de un chilogram. Ei bine, de câ-
următorul: In comuna Pricaz au murit 4 vite teori îi vindeam unt, puneam în blidul cum 1T) n ta f f /> Fotografii mărite până
de această boală. Autoritatea a oprit comu penei în loc de chilogram o pâne de-a lui. Jl " , ~ la înălţimea n a t u r a l ă
_ ,, lucrate artistic si elegant,
nicarea vitelor între ele, aşa că ceţe-ce erau Dacă aceasta n’a fost dâ un chilogram, a- „VICTO R IA" Cu preţ uri m o d e r a t e
în sat au fost oprite acolo, ear cele dela pă tunci de bună-seamă nici unt n’a fost un
şune nu este permis a le aduce în sat. Cele chilogram. Cine e însă vinovatul?» Toţi au Prospecte la cerere stau la disposiţie.
dintâi per de foame din causa lipsei de nu Toate cărţile arătate, de ori unde şi de ori-cine
rîs şi judecătorul l-a achitat. Zic acum unii,
treţ, ear celelalte şuier de frig şi ploi. Âr fi că brutarul ar vrea să facă pânile mai grele precum şi piesele musicale şi de artă, se pot procura
prin mine cu preţul lor original.
bine ca autorităţile competente să găsască o de un chilogram, dar cei mai mulţi nu vot
modalitate ca să poată împăca atât intere s’o creadă.
sele generale, cât şi ale crescătorilor de vite.
' * * Se aduce la cunoştinţa publică, că în
Doctorul Bendom din Raguzza se afirmă Călindarul vechia si aoa a (46) HUNEDO AR A (pia ţa-m a r e) ■ 5__
Că ar fi descoperit vindecarea radicală â ra în casele domnului liduard Totk s’a deschis o
cului fără operaţie. Dum. Slăbănogului, ev. Ioan, c. 5, g. 3, v. 4.
*
D um . 5 S. m. Muc. Irina 18 (f) S. Rus. Librărie şi cu un Deposiţ de tipă
Eeconstruirea fortăreţelor ruseşti. Zia
Luni- 6 Dreptul Iov t- 19 (f) L. Rus. rituri sub numele:
rele poloneze primesc din Varşovia ştirea, că Marţi, 7 Muc. Acaxie , 20 Bernadin
un ucaz iiriperial ordonă reconstruirea tuturor M ere. 8 (f) Ap. şi ev. Io an 21 Prudenţie „IDE
fortăreţelor dela hotarăle dinspre Austria şi Joi 9 Pror. Isaia 22 Elena Institut ţipoprafic în H unedoara.
Germania, având a se cheltui 420 milioane Vineri 10 A. Simon Zilot 23 Desideriu
Sâmb. 11 Muc, Moxie 24 Ioana tipografia primeşte ori-ce fe l de lucrare tipografici.
de ruble.
* Serviciu prompt. i*ţ=-
Tergurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
Olcerilor şi funcţionarilor turci lî-s’a Executare cu a c u r a t e ţ ă şi i e f t i n ă .
interzis cercetarea caselor locuite de creş
Dela 20 — 25 Maiu n.
tini. E vorba să fie apăraţi de influenţa idei
lor europene. 20. Batej. Cagu. Jucul de jos. Mocni. Poiana Frideric Honig
In Constaritinppol se înmulţesc atacu sărată.
Turnătorie de clopote şi metal, fabrică de
rile de stradă contra Creştinilor. 21. Bahnea. Iassenova.
* 22. Becicherecul mare. Cal. Făgăraş. pompe, arangeată cu motor de vapor,
Foamete între Săcui. In multe comune 23. Barot. A R A D , S t r a d a R â k â p z y Nr. 11— 2 8
din Giuc şi Treiscâune; scriii foile ungureşti, 24. Hadad. Luna. Morişdorf. ' S’a fondat la 1840
că domneşte o mare miserie. Nu e lucru rar 25. Beclean. Budapesta. Uzon. Premiată la 1890 cu cea taai mare medalie de stat.
să vezi oameni căzând la pământ leşinaţi de Cu garanţie pe mai mulţi
foame. In unele comune au fost dispensaţi arii şi pe lângă cele mai fa
Cursul pieţii din Budapesta vorabile condiţii de plătire,
mulţi copii dela cercetarea Şcoalei, pentru-că , recomandă clopotele sale cu
s’at fi tîmpit la minte din Causa foamei. — în 12 Maiu 1902 n. — patentă ces. şi reg., invenţie
proprie, cari au avantagiul,
Săcuii părăsesc cu grămadă satele şi trec în per 50 klgr. că faţă cu ori-ce clopote, la
România. In Ciuc a isbucnit şi tifosul [lin Grâu . . . . . . cor. 8-80 până la 9T5 turnarea unui şi aceluiaşi clo- -
goarea]. Săcară . . . . . » 710 > » 7-30 pot tare şi cu sunet adânc,
— se face o economie de
* Cucuruz , . . . » 4-90 » 595 20—30°/o la greutatea me
Emigrările. In luna Martie au emigrat Ovâs . . . . . . » 6 70 » 7-45 talului.
din Transilvania, Ungaria şi Croaţia-Slavonia Mazăre . . . , . » — >--- » —.— R e c o m a n d ă totodată
Fân . . . , , , * --- » » —.— clopotele de fer, ce se pot
nu mai puţin ca 14.604 indivizi,, dintre cari
Orz . . . . V » 5 75 > » 620 învârti şi postamentele de fer, prin a căror întrebuin
7151 în America, 5442 în România şi restul Hirişcă . . W . > ' * ţare clopotele se pot scuti de*ij5fepat şi chiar şi cele
înalte ţeri ale Europei. Numărul cel mai Linte . . . . . . * —. — » > i" mai mari clopote se pot trage, fară^a. se se clătine turnul.
mare de emigranţi l~au dat Săcuii din Trei- Cânepă . ; . • ’ . > •--; » » — “•.■ Recomandă apoi transformarea clopotelor vechi
scaune (1694), urmează comit. Braşov, Baci- Trifoiu . , . . » 65.— > 70.— în coroană de fer, ce se poate învârti, cum şi tur
Lucernă . ... . » 48.— > » 56.—-
Bodrog, Zemplin, Sibiiu, etc. Unsoare . . . » 56.— > > 56-50 narea din nou a clopotelor vechi sau schimbarea lor
' ... * ., cu clopote nouă pe lângă o suprasolvire neînsemnată.
Slănină . . .‘ . - . » 49.— > 5350
Călugăriţă — bărbat. La Orei, în Ru Untură . . ... . . » 60 — • » . - >
sia, a fost de curând arestată o călugăriţă Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni, Ia
dela acea mănăstire, sub acusarea că a furat Prim-colaborator: Const. P. Barcianu. dorinţă se trimit gratis. (15) 12 —20
-un bilet de zece ruble. Redactor-responsabil: Ioan Fleşeriu.
