Page 1 - Bunul_Econom_1902_20
P. 1
Anul III. Orăstie, 24 Maiu n. 1002. Nr. 20.
9 7
REYISTA PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renaiaiiii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Siitiiului".
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
se socotesc dupâ tarifă, ca pr e ţ ur i moder at e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte.
petrec în cea mai desevîrşită nelucrare colo rece, ochii se rotesc în cap, ear
în timp de câte 5— 6 ciasuri în fiecare peliţa ce căptuşeşte pleoapele e roşie-
noapte, dar ţigarea nici aici nu lipseşte. vie şi chiar cu nişte pete mici mai în
Credem că cele mai sus pomenite sunt chise; nările se lărgesc foarte mult şi
adevărate, deşi nu ne fac nici o cinste, peliţa mucoasă a nasului e asemenea
S’a amintit mai de multe-ori în
nici câştig nu ne aduce, dimpotrivă roşie-vie, mai în urmă venetă, răsufla
coloanele revistei noastre ,,Bunul JBco-
numai perdere. De aceea ni-se impune rea e deasă şi grea, animalul stă cu
nom“, că multe sunt isvoarele de câştig
a afla mijloacele prin care s’ar putea gura căscată, scârţie din dinţi de du
ale plugarului şi multe sunt ocupaţiu-
ridica şi plugarul nostru la o stare mai rere; dacă se pune palma mân ei în
nile pe cari le poate întreprinde în lu
bună, ear de altă parte şi pentru an e dreptul inimii (înapoia cotului stâng) se
nile acelea, pe când nu este ocupat cu
scăpa de acest reu, care s’a încuibat în simte bătăile inimii pocnitoare; în urmă
lucrul câmpului, şi dela cari plugarul
toate satele româneşti. . . părul se sburleşte, animalul se clatină,
nu ar avea numai câştig material, ci şi
Mijlocul cel mai potrivit pentru a perde puterile, cade şi răsuflă greu;
moral.
pune stavilă acestor neajunsuri este: a din gură îi curge o materie spumoasă,
Fără îndoială putem afirma, că fie
împreuna plugăritul cu câte o meserie, pelea se răceşte şi mai ales urechile şi
care sat are trebuinţă cel puţin de un.
cum bună-oară încep deja prin satele picioarele, ochii se duc în fundul ca
fierar, cojocar, bărdaş, cismar, măsar
mai apropiate de oraşe şi pe unde me pului, părul din coamă şi din coadă se
ş. a. Sunt însă la sate destui economi
seria începe a fi apreciată cu mult mai smulge uşor şi animalul moare. Obser-
cari, din causă că au puţină moşie,
mult, ca mai nainte. Cărturarii noştri vându-să animalul mort, se vede că şi
abia o duc de pe o zi pe alta. Dacă
să nu întârzie cu sfatul şi economii să anusul e umflat şi chiar puţin întors
aceşti economi ar sti vre-o meserie, cât
caute a pune în lucrare aceste poveţe pe dos.
de bine s’ar ajuta! In timp de iarnă şi
scoase din păţaniile de toate zilele. Corpul animalelor moarte de an
peste tot după-ce sfîrşesc lucrările de
trax se răceşte repede, se umflă, părul
pe câmp, astfel de oameni s’ar da cu
Antraxul sbârlit se rupe uşor, în ţesătura de sub
totul meseriei lor, lucrând, câştigând şi
astfel ar putea să ducă o vieaţă cu (boala de splină, arraurare, dalacnl, carbon, talan). pele şi chiar între fibrele musculare
(firele cărnii) se observă o materie cle
mult mai tignită. In multe case sunt
Această boală se iveşte la toate ioasă galbenă închisă, sângele; e colorat
d. e.: moş, tată, 2— 3 feciori. Peste
vitele, cal, bou, oaie,, porc, câne, epure negru-vescos ca păcura, pătând dege
vară toţi aceştia au destul de lucru;
şi la om *), afară înse de paseri cari tele, inima moale decolorată, splina se
iarna înse, adese 5 şi mai multe luni
se îmbolnăvesc mai greu. află mărită în volum, ficaţul galben-
întregi lucrul dela casă îl poate isprăvi
Odată un animal molipsit de acea închis, ear urina din beşica udului e
unul singur.
stă boală, e aproape sigur că moare; turbure-roşietică.
De aici urmează un rău mare, care
uneori înse se poate să scape, aşa d. e.
aduce cu sine şi alte multe rele, anume: Cele de mai sus au fost semnele
dintre toate felurile de animale, măga
lipsa de lucru naşte urîtul; acesta trage obicinuite, însă se mai întemplă ca să
rul şi boul sunt mai tari ca calul, ear
pe cel cuprins de el la cârcimă, la joc fie şi altele. Aşa uneori se arată cu un
calul mai tare ca oaia, deci oile mor
de cărţi şi alte petreceii, de unde beu- fel de furie ca la turbare, alte-ori se
aproape toate, caii aproape toţi, măgarii
tura de rachiu sau cel puţin pipa ori baligă şi se pişe cu sânge şi în fine
şi boii mai scapă unii din ei.
ţigarea nu poate lipsi. îndată ce unul din animalele de de multe-ori pe corp es nişte umflă
turi care apoi, dacă animalul este să se
La toate aceste rele omul le-ar mai sus s’a molipsit de dalac, se ob
vindece, dispar încetul cu încetul.
putea uşor pune capăt ştiind lucra cu servă că deodată, ca din senin, anima
ciocanul, cu barda, cu sfredelul, cu sula, lul începe să tremure, se cam qoco- In sfîrşit toate semnele ce le-am
cu acul şi alte unelte folositoare. şează, nu mai mănâncă, nici nu rumegă, spus mai sus, ţin 3—-4 ciasuri, cel mult
Şi cum se întemplă eu cei mai în 16— 20 ciasuri şi după care animalul
începe să aibă semne de colici, se a-
vîrstă, tot aşa şi cu tineretul. Feciorii, copere de năduşeală şi e ici fierbinte, moare cu siguranţă, afară de cazuri
cari sunt mulţi în fiecare sat, îndată ce mai fericite, când mai scapă unele a-
*) Vezi ari. „Buba rca“ la Medicul casei în
înserează, apucă pe la şezători, unde Nr. 17, pg. 3. nimale şi mai ales boii.
