Page 2 - Bunul_Econom_1902_20
P. 2
... 2 ^ , ...; .........;............., B U N U L E C O N O M Nr. 20 -
Causa acestei boale este un pără Având în vedere că această boală capii Burilor în oraşul Vereeniing, ca
sit microscopic, adecă care nu se poate trece uşor dela o vită la alta şi poate să se sfâtuească asupra condiţiuniilor
vedea decât cu sticlă măritoare, numit omorî turme întregi, nu ne este permis de pace. E curios, Că camera engleză
Baccilus antracis; el trece dela o vită a ne înpotrivi ţnesurilor ce iau autorii a votat în timpul din urmă cu repe
la alta prin ajutorul nutreţului şi a tăţile în astfel de caşuri. ziciune spesele pentru continuarea râs-
băuturilor care conţin acest părăsit şi boiului sudatrican, ca să documenteze
în acest cas se introduce prin gură în Burilor, că Englezii, la cas, că Burii
stomac. Putem deci zice cu siguranţă DIN LUM E nu primesc condiţiunile, sunt pregătiţi
că vitele noastre se molipsesc prin la continuarea energică a resboiului.
adăpatul vitelor în şanţuri, bâltacuri, Ştiri alarmante In Turcia.
Noul rege al Spaniei.
mocirle din jurul fântânilor precum şi Profesorul bulgar Mihoff a fost
In prima zi de Rusalii st. n. Spa
păşunatul în locurile unde mai nainte, găsit ucis de un glonţ în închisoarea
nia a căpătat un nou rege. In această
chiar cu câţi-va ani, au murit vite de dela Uuschiub având alături de el un
zi a devenit adecă maioren tinărul rege
boala asta, şi care s’au că nu sau în revolver de gendarmi. In Albania se
al Spaniei; Alfonoso XIII, împlinind
gropat, sau că au fost scormonite şi grămădesc mereu la trupe. La Zacuina
vîrsta de 16 ani, s’a încoronat de
scoase de câni; afară de astea, peste au fost grave turburâri zilele trecute.
rege, depunend jurământul pe consti
cadavre a putut yeni o ploaie care a
tuţie. Din prilegiul acesta Spaniolii Rusia.
înlesnit scurgerea zămurilor mai la vale
au arangeat festivităţi, cari vor dura Cu ocasiunea visitei preşedintelui
şi deci boala s’a putut duce şi puţin
mai multe zile, între cari n’au putut Republicei franceze Li-ubet la Peters-
mai departe de acele cadavre.
lipsi petrecerile de predilecţie ale lor: burg întreg oraşul este splendid decorat.
Se vedem ce este de făcut în Consiliul municipal a împărţit cetăţeni
luptele cu taurii. îndată după încoro
asemenea cazuri? Aci ar fi asemenea lor gratis 50.000 steaguri franceze
nare noul rege a dat amnestie par
•mult de spus, dar cel mai bun lucru,
ţială celor robiţi. In contra încoronării şi ruseşti. Ţarul şi Ţarevna, marele
este a se scoate vita sau vitele bol duce Alexius, alţi mulţi mari duci
a protestat pretendentul la tronul Spa
nave dintre cele sănătoase şi a le ţine şi ducese, prinţul Montebello, am
niei Don Carlos, care petrece în Franţa.
într’un loc izolat; ear toate cele lalte basador francez, au plecat la Kron-
vite nemolipsite, să fie mutate în alt Pertractările de pace intre Buri stadt (Rusia) în calea preşedintelui.
grajd, sau la un loc de păşune mai şi Englezi. Deoare-ce portul Kronstadtului
înalt precum şi a se schimba adăpă- De o lună şi jumătate generalii era încă plin de sloi, nu i-s’a permis
toarea; să nu să ea sânge dela vitele Buri pertractează cu comandantul su nici unei singure corăbii să plece în
bolnave nici să se taie pentru a se prem al trupelor engleze asupra moda calea flotei franceze. Escepţie s’a făcut
mânca carnea, căci e periculos pentru lităţilor, sub cari să se închee pacea numai cu un singur vapor: acela al i
oameni; vitele moarte se vor îogropa între acestea două popoarâ. Până acum consiliului comunal, care intimpină pe
adânc şi cu piele cu tot. însă nu s’a ajuns la nici un resultat, preşedinte cu pane şi sare. Intre cele
In acelaş timp se va face decla căci Burii persistă în pretensiunea lor doue catarge ale vaporului s’au arbo
raţie la primărie, ca să vie Veterinarul fundamentală de a se asigura indepen rat doue steaguri, unul iuresc ear
şi care va mai lua şi alte măsuri, va denţa republicelor Transvaal şi Oranje. altul francez, cu următoarea inscripţie:
desinfecta grajdul, etc. In zilele trecute din nou s’a adunat Trăiască Franţa ! Oraşul St. Petersburg.
F O I Ţ Ă nimica, pentru-că Codreanul a fost pus ciuhe A treia vară pe pomişorii de perji şe
prin pregiurul. pomiţelului şi pe lângă aceea vedea acum şi câte o perjă.
mai umbla seriie printr’însul, de spăria epurii, A patra vară s'au şi făcut atâtea perje,
Toi na Codreanul. dacă se arăta undeva câte unul prin apro cât Toma a putut duce şi la tîrg la vândut
piere. şi să-şi prindă câte o nevoie.
(Urmare şi fine). Primăvara pe lângă «Bunavestire*- se a- A c ncelea şi a şaselea an Toma vin
pucă Toma Codi eanul la altoit pomiţelul. dea pela Sân-Petru cireşe şi vişine, pela
Nucşori şi-a adus din tîrg dintr’o gră
Şi-a căpătat mlădiţe de soiu bun şi tot a sântul Ilie mere şi pere, ear' pela ziua crucii *
dină domnească. La Urmă s’a pus a număra
oltoit, până-ce a gătit.. Acest, lucru l-a învă perje, mere şi pere de earnă, ba şi nuci, -,i
câţi merişori, 'câţi perişori, câţi perjuţi, câţi
ţat el, când era în cătane în Boemia dela stringea la bănişori, de avea de bir şi de a
vişinei, câţi cireşi şi câţi micşori a plantat.
Cehi şi ştia bine rîndul oltoitului. A avut îmbrăcatului, ba şi de câte o viţeluşă.
Numai de perji avea el trei sute de pomi
noroc şi cu oltoitul, pentru-că toţi oltoii s’au In anul al şeptelea şi-a cumpărat de
şori, eară nucşori erau la vre-o cincizeci. L a ,
prins. Printre pomişori a săpat apoi şi apus pe pomet chiar şi o pâreche de juncânaşi,
urmă şi-a plantat şi poamă de viie. 1)
barabule ici şi colo, unde lemnului celui ti- încât să cunoştea, că are acum câte ceva pe
Norocul lui Toma Codreanul, că toamna
ner îi place tare, dacă e săpat împrejurul lui. lângă casă. Dara când au început 'încă- şi
era cam umedă, încât pomişorii s’au putut
Aşa putea trage nădejde Toma Co nucii a rodi, Toma numai avea nici o grijă.
prinde uşor. Totuşi Codrean se da âdese
dreanul şi de ceva păpuşoieş, de ceva bara Toma Codreanul şi-a făcut acum casă
printre pomişori, se vadă cum stau, pentru-
bule, dară şi pomiţelul îi creştea, încât, pe la bună, ear’ în pomăt şi un hele.şteuas 1) de
că se temea, ca se nu-i strice cumva epurii;
mijlocul verii acum de departe se putea cu peşte, pentru-că era în coastă mai dela deal
se temea şi de aceea, ca să nu dee o iarnă
noaşte, că pe rîpa lui, Tom a se ridică o pă un şipoţel 2] tare bun, care numai săca, cât
aspră şi şi-a şi învelit nucşorii în paie. Iarna
dure întreagă de lemn. roditor. îi lumea; ba şi-a făcut încă şi prisacă 3] cu
insă ă fost moale şi din pomişorii lui n’a
A doua vară Toma Codreanul, văzând
degerat nici unul; nici epurii nu le-au făcut 1) Pescărie. -
că pomişorii îi cresc frumos, încă mai cu
2) Isvor.
1) Viţă de viie. luare aminte grija de dînşii. 3) Stupină.