Page 4 - Bunul_Econom_1902_20

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 20

înţărcatul se va face numai treptat şi nu deodată,
dedând vita tinără încetul cu încetul a mânca din nutre­
îngrijirea animalelor domestice. ţul vitelor bătrâne.

Corpul animalelor tinere având lipsă de multe materii
, . (Retipărirea interzisă). plastice pentru desvoltarea lor, vom îngriji cu deosebire,
' , (Urmare şi fine). V .-
ca in timpul înţărcatului să le dăm un nutreţ foarte bogat
Reproductorii masculini încă pot avea influenţă asu­ în materii nutrîtoare şi care se pot mistui uşor.
pra avortului, întrucât ei produc numai astfel de feţi, cari Cât timp vita tinără este încă în creştere, mai trebue
înainte de-ă ajunge la maturitate în corpul mamei, mor, să ne îngrijim şi de curăţenia corpului şi a-i da un adă­
şi prin urmare sunt avortaţi. Câte-odată avorturile se ivesc post potrivit în contra frigului şi întimperiilor. In fine le
epidemic în unele grajduri sau chiar şi în ţinuturi întregi. vom procura ocasiune a face cât se poate de multă miş­
Căuşele ce produc această epidemie nu sunt încă pe de-’ care, pentru-ca sistemul osos şi muscular să se desvoalte
plin lămurite. In tot caşul vitele care au avortat sau care în mod normal. Aceasta vom observa-o cu deosebire la
voesc a avorta trebue imediat îndepărtate din societatea vitele de muncă.
celorlalte.
Fătul trebue îngropat adânc în pământ, ear locul unde
a stat vita bine desinfectat cu acid carbolic sau lapte de var.
Ivirea fătului se anunţă prin slobozirea foalelui; ugerul
se umflă şi se umple cu lapte, deasemenea părţile geni­
tale se ufriflă şi se lărgesc.
Scurt timp după aceasta vita e neliniştită şi observăm
că se îndeasă îndărăt. In timpul acesta se iveşte fătul. Pământul eşte basa agriculturii; fără pământ nu pu­
Mai favorabil este când se iveşte cu picioarele de dina­ tem creşte plante şi fără ele nici animale. El nu este în
inte şi cu botul înainte sau cu ambele picioare dindărăt. tot locul de acelaşi fel; chiar pe o suprafaţă mai restrânsă
Când se iveşte numai un picior de dinainte sau chiar observăm deosebiri.
şi amândouă şi capul este * întors pe spate sau pe piept Noi ca agricultori trebue să-l studiâm din toate punc­
sau dacă fătul se iveşte cu un picior dinainte şi unul din­ tele de vedere, ca astfel să fim în stare să judecăm cefei
dărăt deodată, fătatul devine imposibil fără ajutor. In astfel de plante ar creşte mai bine în el, dacă este necesitate
de caşuri este de lipsă ca fătul să fie împins îndărăt şi a-i aduce vre-o îmbunătăţire şi prin ce mijloace. Toate a-
cu ajutorul mânei, ce o introducem prin părţile genitale, cestea ne învaţă: Agrologia, despre care ne vom ocupa aci.
până în mitră, vom căuta a pune fătul în o posiţiune mai
favorabilă. La această operaţiune vom îngriji ca unghiile
dela degete să fie tăiate şi toată mâna va fi unsă cu unt­
delemn, ca să nu vâtămâm peliţele mucoase ale mitrei. Formarea pământurilor agricole.
In multe caşuri când fătul este prea mare sau vaca prea
slabă, fătatul se face prea încet. In acest fel de caşuri
Sub cuvântul păment Înţelegem în agricultură numai
imediat ce se ivesc picioarele de dinainte ale fătului se
stratul de deasupra al globului nostru terestru1, până unde
leagă cu o frânghie (sfoară mai groasă) de care se trage
îşi înfig plantele rădăcinile lor.
cu îngrijire şi potrivit cu momentele când mama are du­
La început globul nostru terestru a fost acoperit nu­
reri, adecă când se îndeasă pentru a împinge fătul afară.
mai cu stânci de peatră. Ele s’au sfărîmat şi descompus
Odată cu naşterea fătului maţul buricului sş rupe de
prin influenţa apei, a aerului, a căldurii, a rădăcinilor plan­
sine sau în cas contrar trebue rupt cu forţa, însă ceva mai
departe de corp. telor ce s’au ivit şi prin alte influenţe chimice. Sfărîmătu-
Fătul încă ud se linge de cătrâ mamă-şa. Dacă ea rile de stânci amestecându-se cu plante şi animale trecute
refusă. aceasta, fătul se presară cu ceva urueală sau sare, în putrejune, au format terenurile sau pământurile agricole.
prin care se îndeamnă de a-şi linge şi usca fătul. O parte din pământurile ce său format în cursul tim­
După-ce a prins ceva putere, fătul se scoală şi caută pului au rămas pe stâncile de peatră, din care său făcut,
a suge la uger. o altă parte a fost transportată prin ape în locuri mai
Laptele acesta, care este cel dintâiu la mamă, trebue joase, formând un strat gros. Cele dintâiu se numesc te­
negreşit lăsat fătului ca sări sugă, deoare-ce el are însu­ renuri formate pe loc şi sunt prin urmare din descompo-
şiri purgative (curăţitoare), care sunt foarte necesare pen­ siţiunea stâncilor care le servesc de fundament, Cele care
tru a-i curăţi intestinele de excrementele care s’au adunat au fost luate de ape şi aşezate în altă parte se numesc
în ele cât timp el a fost în corpul maniei. terenuri de transport. Dacă stâncile, pe care se află aşe­
Acest lapte prim se numeşte corastă (colostrum). zate asemenea terenuri au o suprafaţă orisontalâ, terenu­
Nutremântul cel mai natural şi prin urmare cel mai rile formate pe loc n’au adâncime mare, cu deosebire a-
potrivit la început este laptele. Durata alăptării depinde tunci, când n’au venit peste dînsele alte pământuri aduse
dela scopul pentru care creştem vitele. de apă. In ele găsim adese-ori bucăţi întregi din stânca
Mai puţin vom lăsa să sugă acelea, care sunt desti­ din care său format.
nate pentru măcelărie şi mai mult care voim a le ţinea Precum vedem, afară de terenurile formate pe loc mai
pentru prăsilă. avem şi terenuri de transport, adecă acelea, care sunt for-