Page 6 - Bunul_Econom_1902_20
P. 6
Pag. 6 B U N U L E CO N O M Nr. 20
Făina astfel pregătită o dau cailor în ames jumătate de veac de amorţire, Mont Pelâe ca
tec cu ovăs, câte o lingură seara şi alta di un monstru colosal şi cu o furie teribilă a
mineaţa. Urmând astfel, caii se îngraşe mai erupt Lava isbucnind din craterul de 150
repede şi părul lor capătă un lustru foarte metri diametru, s’a revărsat asupra oraşului
Pentru, curelari. întreţinerea hamu- frutpos. Resultatul acestei din urmă se ob Saint Pierre şi ’n-câteva clipite a înmormân
tilor. Pentru a scoate necurăţenia, hamurile servă chiar după 2 —3 zile. tat oraşul şi ps locuitorii lui sub cenuşa de
trebue să se spele cu o cârpă puţin muiată * foc, care s’a descărcat asupra-i. S ’au prăpă
in apă şi pe urmă să se ungă cu seu si unt Puterea insectelor. Aproape de ne dit toţi cei 28 mii locuitori ai oraşului, şi
delemn, ce s’a topit la foc, mai de multeori, crezut este, câtă tărie desvoaltă insectele atât alte 12 mii din localităţile de prin prejur.
până-ce a Intrat bine în pele. de mici. Pentru a statori această forţă în Cu totul aşadar patruzeci de mii de oameni.
Unsoare impermeabilă pentru hamuri mod exact Francezul Plato a inventat (plăs Cei cari au. încercat să fugă, au fost ajunşi
negre se poate prepara luând: vaselină 40 muit) între alteţe o cărucioară uşoară, la care şi îngropaţi de lava şi cenuşa arzătoare şi de
gr., câară galbină 25 gr., lac pentru sculptură a înhămat un cărăbuş [gândac de Maiu]. Şi petri roşite de foc.
la mob. 15 gr., esenţă de terebentină 20 gr.; ce să vezi! In proporţie cu mărimea sa,gân Vre-o 20 de corăbii, cari se aflau în
vaselina şi ceara se topesc, pe de altă parte dacul s’a dovedit a fi de 23-ori şi albina de frumosul port din Martinica, au căzut şi ele
esenţa1 să fie încălzită într’un vas pus în altul 30-ori mai puternic ca un cal. Acesta nu victimă catastrofei. Cenuşa înfocată cădea în
cu apă şi se toarnă pe urmă peste cele două poate trage decât e'7 din greutatea sa, în mare Ia o distanţă de zece mile de coastă,
topite. vreme-ce cărăbuşul a tras 14 tovarăşi şi al Din causa aceasta vapoarele cari voiau să
*
bina 30 de felul ei. fugă, n’au putut să scape. Pe timpul catas
Un chit (cleiu) pentru obiecte de . *
trofei marea a avut un teribil reflux.
zink. Se pune cleiu obicinuit în apă rece şi
In grădina de pomi în luna aceasta In fostul oraş nu se mai văd acum de
se Iasă 12 ore, până-ce se umflă, apoi se
cel mai însemnat lucru este plivitul, adecă cât ruine fumegânde şi pământul se cutre
toarnă apă pe el în o cantitate potrivită, se
smulgerea buruenilor netrebnice. Ca ocupa- mură cu sgomote teribile. In câteva puncte
încălzeşte şi se adaugă atâta var stins pulve-
ţiune zilnică putem aminti aici: stîrpirea in s’au deschis crepături, cari au înghiţit părţi
risat şi bine cernut, şi o mică cantitate de
sectelor stricăcioase şi a gândacilor de Maiu. întregi de oraş. Din toate lacurile insulei
flori de sulfur [pucioasă], până se formează
Pe aceştia îi scuturăm dimineaţa de timpu Martinica ies aburi năduşitori şi întregul ar-
un chit de consistenţa (vîrtoşirea) dorită.
riu, îi strîngem şi îi folosim ca nutremânt h pelag al Antilelor e învălit de un nor e-
*
galiţelor. Altoii tineri se leagă pe pari şi norm de fum. Rîurile s’au revărsat si au îne-
Cum se scot petele de rugină din »
vlăstarii sălbateci îi curăţim, pentru-ca s£ cat toată partea de miază-noapte a insulei:
pânză- Pete de rugină se scot din pânză,
poată creşte altoii. In timp secetos' pomişorii Afară de aceasta toţi vulcanii dinAm e-
dacă se moaie locurile pătate într’o soluţiune
transplantaţi şi straturile de seminţe ttebuesc rica-de-Nord şi din America-centrală au în
din o parte de cianat de potasă, 500 părţi
udate negreşit. Acutn e timpul cel mai po ceput să erumpă. Vulcanul «Jona», care de
apă şi l parte de acid sulfuric concentrat;
trivit de a sămăna frăgari [duzi] şi straturile 30 de ani părea stîns, a început acum să a-
apoi pânza se spală de repeţite-ori cu apă şi
trebuesc ţinute în stare umedă până la ră runce vapori şi fum. Locuitorii din împre
petele care au devenit albastre (vinete) să
sărire. jurimi fug.
moaie în soluţiune de carbonat de potasă şi
In v i ie, dacă 'săpătura primă nu s’a Vulcanul «Şouffriere» . din St.-Vincent
earăşi să spală bine in apă curată.
efectuit, să nu p mai întârziem. Putem începe [insulă engleză] a făcut pustiiri tot aşa ca
cu alesul, legatul şi stropitul viiei contra pe- «Mont Pe'ee». Oraşul St-Vincent a fost dis
Pentru tăbieari [timari], întrebuin
ronosporei., îngheţurile târzii şi bruma este trus şi întreaga parte de Nord a insulei a
ţarea scoarţei de salcie la tăbăcit. O mare
temerea cea mai mare a viierilor, primejdu- lost nimicită. Victimile în insula aceasta (tot.
cantitate de piei din Rusia sunt tăbăcite (ar-
indu-se prin aceasta viile. In contra acestora printre Antilele mici) trec peste 2000.
găsite) cu scoarţă de salcie, care comunică
ar fi bine dacă s’ar uni proprietarii de vii şi
pieilor nişte calităţi cari le face să fie mult
ar. ridica grămezi de gunoaie, burueni uscate,
căutate. Mai sunt unele soiuri de piei, cari
cil un Cuvânt materii cari sunt bune pentru
nu pot fi tăbăcite decât cu scoarţă de salcie. NOUTĂŢI
a face fum pe căile de printre vii şi în ca
In Rusia se întrebuinţează în toţi anii 7 mi
şuri de lipsă dimineaţa de timpuriu să se a-
lioane kilograme de scoarţă de salcie la
prindă făcând un fum mare, care împedecă
tăbăcitul pieilor de iuft. In Germania, Austro- P T. restanţieri cu abonamen
încâtva primejdia contra brumatului.
Ungaria, Svedia şi Danemarca, tăbăcitul piei tul pe cuartalul espirat sunt rugaţi
*
lor cu scoarţă de salcie ia proporţiuni din a trimite cât mai neîntârziat preţul
Contra păduchilor la oi şi capre..
ce în ce mai mari pe fiecare an. Eată dar o abonamentului, contrar vom fi siliţi
Topiţi la un loc camforă, floare de pucioasă
ramură de industrie, care nu trebue neglijată, a sista eoepederea ziarului la, adre
şi ceară ; ungeţi cu acest amestec animalele
şi care cu timpul şi la noi poate se devină sele d-lor. Ultim ul termen este 1
de trei-patru-ori şi apoi spă]aţi-le cu apă.
profitabilă nu numai tăbăearilor de meserie, Iu n ie n. a. c.
Topirea se nu se facă pe foc deschis, căci ' \ , ■'* ■; '
dar şi agricultorului, care creşte salcia.
materiile acestea iau uşor foc.
* — Necrolog. I O S IF M A X IM , pro
fesor la şcoala reală gr.-or. română din
Pentru tâmplari. Curăţirea lemnului
Braşov s’a mutat la cele eterne, în urma unei
mobilelor. Lemnul mobilelor învechite se cu
răţă dacă se freacă cu o flanelă muiată în O mare catastrofă. scurte dar grele suferinţe, împărtăşit fiind cu
sfintele Taine, Mercuri în 1/14 Maiu 1902
soluţiunea următoare: 2 linguri de uleiu, la
la 3 ore dimineaţa, în anul al 55-lea 1 al
care se adaugă o lingură de oţet şi o jume-
In dimineaţa de 8 Maiu n. oraşul Saint-
tate lingură de terpentină. vieţei şi al 32-lea al funcţiune! sale de
Pierre din insulă Martinica (grupul Antilelor-
profesor.
mici cu o suprafaţă de 988 klm. pătr. şi
Adresăm întristatei familii sincerile noa
200.000 locuitori) a căzut victimă unei mari
D I V E R S E catastrofe. stre condolenţe.
Vulcanul Mont Pelee, înalt de 1350 m., Concertul Vladaia a avut loc în Orăştie
Sămânţa de urzici prieşte cailor. face parte din lanţul de munţi care străbate Sâmbătă seara, în sala dela otel «Transilva
Economii din Danemarca [Dania] au obice insula Martinica El este împădurit până la nia». Un public român distins a aplaudat
iul, că adună de pretutindenea sămânţa de vîrf şi timp de cincizeci de ani a fost liniştit. atât pe cântăreaţă, cât şi pe artistul drama
airzici, pe Care o uscă şi o pisează mărunt. In dimineaţa zilei de 8 Maiu însă, după o tic Savu. Deasemeni au fost răsplătite cu a-