Page 1 - Bunul_Econom_1902_21
P. 1
Anul III. Orăştie, 31 Maiu n. 1902. Nr. 21.
_ _ _ REYISTA PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE Şl C0MERC1U
ORGAN AL: „Renaiunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinlui".
A B O N A M.E N T E : A P A R E : I I N S E R Ţ I U N I :
|| se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în fiecae Duminecă.
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. Abonamentele si insertiunile se plătesc înainte.
după care urmează seceratul şi alte lu ţiunea fiind foarte superficială, îi face
crări ale câmpului, care din causa căl mai multă plăcere a se distrage cu ce
durii mai mări ca în regiunea muntoasă tirea opurilor uşoare, cari ţin mintea
le grăbesc cu 3—4 săptămâni. De ce încordată pentru momeut însă nu lasă
Tristă privelişte ne presintă regiu nu ne-am îndeletnici şi noi cu căutarea nici o urmă de învăţătură, fie morală
nile muntoase din patria noastră şi cu de câştig prin astfel de munci. sau practică.
deosebire Munţii-Apuseni ai Transilva Fără şovăire trebue să plece oa Prin excepţiune avem însă şi oa
niei; Singurile mijloace de câştig ale menii cari nu mai au ce aştepta în a- meni şi corporaţiuni cu pricepere pen
marei maiorităţi din părţile acestea au nul acesta în rodul pământului lor—■ la tru tot ce ar putea lumina şi deştepta
fost nimicite aproape cu totul. muncă cinstită, care se găseşte în bel poporul nostru, lor le punem în prima
După o iaruă prea puţin friguroasă, şug dacă o caută, şi lucrând în vara linie şirurile de mai jos extrase din a-
şi căldura neobicinuită a începutului aceasta numai 50— 60 zile tot poate preciata «Revista Economică» din Si~
primăverii au făcut ca pomii roditori economisi dacă este vrednic şi cruţător biiu din articolul publicat de ea în nrul
şi viile să înainteze prea repede în ve- 25—30 floreni, cu care spre toamnă 21 din 24 Maiu n. a. c. sub titlul scris
getaţiunea (creşterea) lor. Fără de veste poate plăti darea care îl aşteaptă şi deasupra acestui articol. >.
înse au urmat geruri şi brume care au poată pe la bancă, unde este dator, şi Din parte-ne promitem a mai re
nimicit aproape tot, şi ce au mai re- muncind mai cu stăruinţă poate ago veni şi a completa, după ştiinţele noas
mas s’au îngrijit ploile reci necontenite nisi şi un prisos pentru trebuinţele ier- tre, literatura română agricolă, indus
şi grindina, ba în unele localităţi şi ză nei, şi să nu fie silit a face noue datorii. trială şi comercială.
pada să nimicească toate speranţele de Perindu-ne rodul pentru anul a- Eată ce extragem din articolul sus
o recoltă cât de mediocră în poame şi cesta nu perdem nădejdea, căci ne-au amintit:
struguri, isvorul principal de agonisire rămas braţele, cari încă produc avuţii «Perfecţionarea agriculturii se poate con
pentru populaţiunea din locurile a- şi încă în mod mai sigur decât oii-ce sidera fără îndoială ca punct de plecare a
cestea. alt soiu de mijloace. îmbunătăţirii situaţiunii noastre materiale; ear
în calea spre ajungerea acestui scop litera
Arătura lipseşte aproape cu totul, tura agricolă este negreşit mijlocul de căpe
vite sunt puţine, căci păşunile sunt res- Literatura noastră agricolă şi tenie. Despre acest adevăr ne putem foarte
trînse, albine nu se cresc, negustoria uşor convinge. N’avem decât se reflectăm a-
nu merge, că e mare lipsa de bani. bibliotecele poporale. supra împregiurării, că în scoale agricole abia
ajunge ici-colea câte un agricultor român, la
Singur meseriile mai fac ceva ca pro
prelegeri agricole deasemenea abia unde şi
dusele lor să fie vândute în părţi mai Spre nefericirea noastră, plăcerea unde are ocasiune să participe un număr de
bogate, la şes, unde recoltele promit a de a ceti cărţi cu un cuprins serios şi tot minimal; cărţile şi revistele agricole însă
fi mai bunicele cu toate miseriile pro instructiv este prea puţin desvoltat la pot ajunge mai uşor în fiecare comună ro
duse de mersul reu al timpului. noi. Această nepăsare o putem atribui mânească şi în casa fiecărui agricultor. Cum
Cu toate acestea nu trebue să des atât cetitorilor cât şi scriitorilor şi în stăm noi în privinţa literaturii agricole? Fi
perăm pentru mulţimea covîrşitoare ră prima linie a desvoltării noastre cultu reşte, nu ne putem lăuda cu opere multe şi
mari ca alte neamuri, dar totuşi avem un în
masă aşa zicând la sapă de lemn. rale, provenită din instrucţiunea şi edu- ceput promiţător.
Ştim că şi în alte părţi sărăcia e caţiunea noastră înapoiată. Intre revistele, cari se ocupă exclusiv
acasă şi vedem în toate părţile oameni Ca scriitori, noi Românii nu avem sau în parte cu agricultnra, se numără:
chiar străini, căutând şi găsesc de lu îndemânarea a purta pana ca cei apar 1. «Agrarul», Bucureşti.
cru, pentru care şi noi suntem destoi ţinând altor popoare ce au o literatură 2. «Amicul agricultorului», Bucureşti.
nici, dacă nu mai mult. Sunt o mul bogată, al cărei început îl putem ur 3. «Bunul Econom», Orăştie.
4. «Câmpul», Bucureşti.
ţime de întreprinderi şi fabrici, cu deo mări cu sute de ani în urmă; nu avem
5. «Economia naţională», Bucureşti.
sebire de lemnărie, care ocupă mii de în massa poporului dorul de a afla lu
6. «Embrionul», Bucureşti.
lucrători veniţi din alte părţi îndepăr cruri noue folositoare, care să ne ser 7. «Gazeta Săteanului», Bucureşti.
tate. La şes începe în curând cositul vească de îndrumare în vieaţa noastră 8. «Jurnalul societăţii centrale agricole»,
ierbei, săpatul cucuruzului, cartofilor etc., de toate zilele. Instrucţiunea şi educa- 9. «Revista Economică», Sibiiu.