Page 3 - Bunul_Econom_1902_21
P. 3
Nr. 21 BUNUL ECONOM r '' - , Pag 3.
Cultura legumilor. S t a t e s c u G.: Influenţa şi importanţa Industrie şi meserii.
Avram N.: Despre legume. Arad. pădurilor în România. Baiulescu B.: Meseriile între Români.
N egru ţi u I. F.: Grădina de le T ă n ă s e s c u M. A.: Studiu asupra Sibiul. ,
gumi. Biaj. administraţiunii, exploatării şi amenajării Cu za A. C: Meseriaşul român.
Păsereanu, Ion: Noţiuni populare pădurilor statului austriac. Orde an 1. S.: Industria bei ei, hemeiul
asupra grădinilor de legumi. Bucureşti. Diverse alte scrieri. şi viţele americane. Bucureşti. ^
Cultura mei. P o p e s c u Dim.: Confecţionarea pălă
Barbul ecu E.: Instrucţiune în afa riilor de paie cu mâna liberă şi cu maşina.
îndreptar pentru manipularea raţională cerile dărilor de beutură, consum şi vînzare
a vinului şi mustului. Budapesta. Bucureşti.
pentru vin şi bere, carne, etc. Timişoara. * T he odo r L. etc.: Starea şi statistica
Indumare pentru stîrpirea moliei şi
Dopp E.: Despre comasări. meseriaşilor din România. Bucureşti.
omidei viilor.. Budapesta.
Moga V. S.: Asolamente şi rotaţiuni,
Moga V. S.: Cultura viei şi fabricarea N’am pretenţia de a fi dat în articol
însoţită de un memoriu.
vinului. Bucureşti. repertoriul complet al literaturii noastre agri
Moga V. S .: Luxul din punct de
Tovărăşii de privinţe. Budapesta. cole. Dar si asa, cum e, el are să facă bune
V an cu P.: Vieritul. Aradul. vedere al economiei rurale. servicii cercurilor noastre, care au luat deci-
Mol d o v a n Dr. V .: Despre cărţile siunea de a iniţia scrieri poporale din dome
Luarări forestiere.
funduare şi întabulări. niul feluritelor ramure ale economiei naţio
A n t o n e s c u Remus P.: Studiu asupra
O r d e a n I. S.: Cultura (plugul) cu nale. Deasemenea bune servicii are să facă
regulelor de exploatarea pădurilor.
abur. Bucureşti. tuturor acelora, cari stăruesc pentru înfiinţa
A n t o n e s c u R. P.: Pădurile de munte
Instrucţiuni pentru sulfatarea grâului. rea bibliotecelor poporale în comunele noas
şi câmpie. Studiul terenului arabil din câmpia
An to ne sc u R. P..* Tratamentul de tre, — chestiune arzătoare şi la ordinea zilei
României. pretutindenea.
grădinărit şi aplicaţiunea sa în România.
Studiu asupra boalei sfeclelor de zăhăr,
Chivulescu T .: Catechismul silvi Ministerul ung, de agricultură s. e. a
provocată de Ce rco sp or a beţi cola. început să înfiinţeze în 1898 bibliotece popo
cultorului.
Studiu asupra strugurilor şi vinurilor rale pe sama comunelor. Cu sprijinul minis
Danil esc uN. R .: Deteriorarea reser-
produse de viţele americane din ţară. terului s’au înfiinţat în 1898 un număr de
velor din pădurile de stejar. Studii asupra umidităţii solului. ,
I s o p e s c u C.: Dendromedria. 313 astfel de bibliotece, ear în 1901 s’a ridi
Vinurile României. Studiu economic
L ă z u r i a n u Al.: Studiu asupra creş cat la 1000 şi numărul lor se va înmulţi
şi chimic.
terii arboritor şi masivelor lemnoase. treapta an de an. Numărul cărţilor de cu
Exposiţii. prins economic din fiecare bibliotecă se ri
Moga V. S.: Cultura arborilor de
pădure. Crişan Gr Onean A. şi Candale dică la 62. Fireşte că cărţile menite pentru
NeagOţe B. D.: Legislaţiunea corec- A.: Exposiţia internaţională şi congresul aceste bibliotece sunt în 1. magniară, ear
ţiunii torenţilor în Austria. agricol şi silvic din Viena 1890. comunele în cari bibliotecile s’au înfiinţat de
O b o g e a n u Em.: Critica generală a D a v i d e s c u FI. şi B o i u OI.: Raport asemenea sunt în cea mai mare parte ma
sistemelor de exploatare a pădurilor. asupra exposiţiei iubilare din Viena, 1899. ghiare. Dar este dată posibilitatea fiecărei
comune de a cere ajutor pentru înfiinţarea
Petr e se u Marin.: Studiu asupra câ Asociaţiuni.
torva chestiuni de economie rurală din Do- de bibliotecă poporală din publicaţiunile
brogea. Aluaş G.: Societăţi de cumpătare. stabilite de ministru.
Porcoi ab P.: Păzitorul de pădure. Brote, Dr. Aurel: însoţirile de credit Societăţile culturale maghiare, institutele
S ta maţi an. Gr.: Domeniul nostru (Raiffeisen). lor financiare, etc. de asemenea au înfiinţat
agricol şi forestier. Statutele „însoţ iri lo r de c re d it11 şi înfiinţează mereu bibliotece poporale, în
S ta t e s ţ: u G.: Excursiuni pe Dome Raiffeisen. cari publicaţiunile economice au un loc de
niile coroanei: Mălini, Sabasa, Bicaz. Statutele „Tovăvăşiilor agricole". frunte.
Pitpalacul ’n grâu sughiţă,
Şi se ’ncinge-o veselie, Ce te legeni codrule.
Toate sar mereu, Ear nepoţii lui
Flori şi erburi din câmpie, După mama cea pestriţă. —
Vânt şi flori şi rîndunele— Mai pestriţi ca ea la pene, Ce te legeni codrule,
Sprinteni fug prin buruiene
Vesel, de-aşi putea cu ele Fără ploaie fără vânt, s
M’aş juca şi eu! Douisprezece pui. Cu crăngile la pământ ?
— De ce nu m'aş legăna,
Şi mereu să ’ncinge jocul, Dacă trece vremea mea!
Gâtul mierlele ’ntinzendu-l Până pe ’nserat — Ziua scade, noaptea creşte
Nici nu mai ajung Şi e plin de rîset locul, Si frunzişul mi-1 răreşte. 1
Să răsufle, — aşa li-e gândul Plin de cântec deal şi vale. Bate vântul frunza ’n dungă
La ce văd, la câte-âscultă, Câte-un nor drumeţ pe cale, Cântăreţii mi-i alungă;
Şi ’n uimirea lor cea multă Curios şi el, Bate vântul dintr’o parte...
Şueră ’ndelung. Iarna-i ici, vara-i depaite,
Stă pe loc acolo ’n naltul Şi de ce să nu me plec
Veveriţa de mirare Cerului privind. ■ Dacă pasările trec
Pleacă apoi. Dar vine altul. Peste vârf de răinurele
Când e ’n vîrf de fag, Trec în stoluri rândunele
Când p’un ram, când p’altul sare, Nuştiu ce gândeşte norul, Ducând gândurile mele
După cum mai bun e locul Dar atotstăpânitorul Şi norocul meu cu ele; .ş
Printre crengi să vadă jocul Soare ’n cer zîmbind,
Şi se duc pe rind, pe rînd,
Cel aşa de drag.
Zarea lunii ’ntunecând, .
Ca un moş privind nepoţii, Şi se duc ca clipele
Zice: >Aşa, băeţi! Scuturând aripele,
lată-i iepurii, nebunii
•Veseli, şi la joc cu toţii! Şi mâ lasă pustiit,
Coarne ’n cap îşi pun, >Pentru asta ’mi place mie
Stau în două labe unii, •Truda mea de-o vecinicie Vestejit şi amorţit,
Alţi peste cap s’aruncâ, Şi cu doru-mi singurel
•Să tot nasc vieţi!» ' H De me ’rigân numai cu el.
Sturzii hohotesc pe luncă
Şi de rîs nebun. G. Coşbuc. M. Eminescu.
