Page 4 - Bunul_Econom_1902_21
P. 4
Pag- 4 ■ BUNUL ECONOM Nr. 21
Din scrierile economice — îndeosebi După terminarea acestei frumoase D IV E R S E
din cele agricole — înşirate în acest articol, festivităţi, toţi oficerii, miniştrii şi cor
se poate alege un număr frumos pentru
pul diplomatic au luat loc în faţa no
bibliotecele noastre poporale, căci aproape Păstrarea vinului în sticle. Ori cât
uelor drapele, ear Regele Carol rosti .de bine' s’ar fi astupat sticlele, vinul se strică
fără excepţiune ele sunt bune şi astfel ar
face mari servicii Introduse fund în toate următoarea cuvântare: «Cu steagurile uşor, dacă ele se aşează în picioare. Causâ
bibliotecele poporale. acestea armata română a câştigat vic este, că dopurile se uscă şi aerul se furi
Să stăruim deci toţi oamenii de bine, toria. Aceste steaguri au defilat înaintea şează prin nurnăroaseie găurele (pori) ale
să stărue îndeosebi despărţămintele Asocia- armatei noastre pornind drumul birp- lor. De( aceea sticlele trebue umplute până la
ţiunii, institutele* noastre financiare şi corpo- înţei. Ele şi-au împlinit în totul datoria. gură şi bine astupate le lungim pe pământ
raţiunile bişerieeşti-şcolare din comune la ki pifniţă lâ răcoare.
De aceea ele vor fi depuse în sala
înfiinţarea de bibliotece poporale, constâtă- *
toare din publicaţiunile noastre româneşti, Tronului, unde vor fi păstrate ca ge Scutirea trifoiu lu i contra dege-
care — cum am văzut — şi de data aceasta neraţiile viitoare să ia imbolo dela ele. râ riii In regiunile sărace de zăpadă trifo
iul degeră în mare parte, mai ales în pă
nu ne lipsesc; ear, în căt unele din anumite fu ra ţi acum voi toţi de-aci, că nici
mânturile cam umede, bogate în lut şi ex
ramuri ne-ar lipsi, să stăruim cu tot înadin- ploaia, nici , petrile, nici tunetele, nici
sul a le scoate la lumină11. gloanţele şi tunurile vrăşmaşilor nu ve puse vânturilor de miază-noapte şi apus.
Pentru a întimpina asprimea gerului şi a scuti
vor face să lăsaţi din mâni aceste stin trifoiul îndeplin, ajunge un aşternut subţire
darde. de tărnomeâtă (pleavă), buruieni sau paie de
Serbarea de io Maiu în ori-ce soiu.
Bucureşti. «încredinţez dar fiecărui regiment *
9 şi batalion, cari au luptat în câmpiile Varul nestins contra p u tre zirii
de peste Dunăre, steaguri noue, încun- cartofilor. După-cum se ştie, varul nestins
Ziua de 10 Maiu v. e zi de mare
jurate de decoraţii şi coroane, ca o a- absoarbe (sbea) umezala cu lăcomie. Când cu
serbâtoare pentru regatul român. In a- punerea la iernat în pivniţă, unii economi
mintire a gloriosului trecut. Steagul este
ceastă zi s’a proclamat în 1877 inde îndătinează a înzestra gr.imada de cartofi cu
pentru voi cel mai scump odor. Lui
pendenţa României. Această zi s’a ser bucăţi de var nestins de mărimea pumnului.
trebue să ne închinăm cu dragoste şi
bat si în anul acesta la Bucureşti cu respect, căci repreşintă onoarea ţerii, Pentru de a nu veni în atingere nemijlocită
’
»
mare pompă. In revărsatul zorilor au cu cartofii, bucăţile de var se pun într’un sac,
pentru care noi trebue să ne jertfim care se aşează în mijlocul grămezii, sau se
vestit măreţia zilei 21 puşcături de tun.
vieaţa. Trăeascâ România! Trăiască ar îmblojesc cu un strat subţire de paie, gă-
Serbarea s’a început la oţele 9 cu mata!» Urale nesfîrşite şi entusiaste au teje, pleavă ş. a. Cartofii astfel păstraţi, ră
sfinţirea celor 43 drapele, ce aveau să însoţit discursul Regelui. mân uscaţi şi sănătoşi. - ’ _
’ *
se distribue celor 43 regimente, cari au După acestea Regele şi suita Sa Stirpirea m ucegaiului din p iv
luat parte în râsboiul de independenţă s’au dus în piaţa Victoriei, ca să pri niţă. Mucegaiul şi mirosul neplăcut-, de cari
din 1877. Sfinţirea nouelor drapele s’a mească defilarea trupelor. Cu toate-că se molipsesc pivniţile umede, se poate stîrpi
făcut în capela de pe bulevardul Colţea timpul era ploios, mulţime imensă a prin «gaz de aCcid chiprhidric» şi anume:
prin metropolitul primat asistat de toţi inundat stradele pe unde aveau să se închid mai întâi ferestrile şi să astupă
bine butoaiele aflătoare în pivniţă, apoi se
membrii sf. sinod. La actul sfinţirii a treacă trupele. pune în mijlocul acesteia o tipsie sau o oală
j
asistat regele Carol, regina Elisabeţa,
In fruntea regimentului 24 Tecuci, de lut cuprinzând Va~~1 klgr. (după mări
principele Ferdinand şi principesa Ma-
a defilat şi un ţeran, care salvase dra mea pivniţei) sare comună [sare de bucătă
ria, principele Carol şi principesa Eli- rie], peste care se toarnă 1/2—1 litru vitriol,
pelul acestui regiment în 1877; ear în
sabeta, apoi miniştrii, capii armatei, cor îndată după turnarea vitriolului eşim afară
fruntea batalionului 3 de venători a de
pul diplomatic şi alte persoane distinse. filat un preot cu pieptul plin de deco şi închidem în urmă uşa bine, nu cumva să
ne înăduşim.
După sfinţirea drapelelor regele raţii, martor activ al neîntrecutei vitejii
In t’mp de 2 ore, gazul ce se înalţă
Carol le încredinţează fiecărui coman de pe câmpiile Bulgariei. In genere de din oală sau tipsie nimiceşte mucegaiul cu
dant cu cuvintele: vlţi încredinţez, co filarea a fost măreaţă. totul, când apoi se deschid ferestrile şi uşa
>
măndante, noul drapel ţi regimentul să La orele 2 şi 15 minute Suvera pentru a eşi gazul. In ziua următoare mătu
fie vrednic, de e l!1 Mai pe urmă a ve nul cu principii moştenitori şi suita s’a răm cu mătura păreţii de mucegai.u şi pe
jos. Acest mijloc se va aplica chiar şi când
nit la rîno batalionul al doilea de vâ reîntors la palat, unde s’au depus în
avem de-a face cu odăi sau locuinţe întregi,
nători cu drapelul seu vechiu ciuruit de sala Tronului drapelele cele vechi, cu
cari ar fi stat mult timp închise şi au un
gloanţe. Când regele a predat coman care ocasiune Regele a ţinut celor de miros de mucegaiu. Gazul chlothidric este
dantului acestui brav batalion drapelul faţă o caldă cuvântare, rostind între al unul din cel mai veninos, din care eausă
cel nou, a zis următoarele cuvinte: tele: „Depun aceste drapele în sala trebue să umblăm cu mare băgare de samă
vComandante, ştii măreţele vitejii ale Tronului, ca ele să vorbească şi amin cu întrebuinţarea lui. *
acestui batalion, repurtate în resboiul tească în veci urmaşilor noştri de glo
M ijloc de a păstra racii v ii. Spre
din i8 y j; îţi încredinţez acest nou dra ria străbună*. a păstra racii vii mai multe zile, îi punem
pel şi urez batalionului, ca, şi pe viitor Seara oraşul a fost iluminat şi în într’o corfă sau într’o lâdiţă găurită, îi pre-
când ţeara va f i în primejdie, să re toate pieţele principale a avut loc con săiâm cu tăriţe de grâu şi-i acoperim cu ur
zici, lăsându-i să stee în pivniţă sau în alt
purteze aceleaşi succese, ca şi în tre certele diferitelor musici militare, ear
cuţi‘ Cuvintele Regelui au fost acope publicul s’a retras abia după miezul loc răcoros. .,
rite de vesele urale din partea publi nopţii.
cului la adresa familiei regale şi ş bra
vului batalion de vânători.
