Page 5 - Bunul_Econom_1902_21

Nr. 21 B U N U L ECON OM Pag. 5

Stâncile principale din care s’au ziu şi prin urmare vegetaţiunea (creşterea plantelor) de pe
format pămînturiie agricole. ele este mai târzie. Singuraticele părticele ale argilei fiind
foarte mici, cohesiunea între ele este foarte mare, adecă,
* ■■ f se despart una de alta foarte greu, de aceea dacă se u-
(Reproducerea interzisă). suca se face tare ca peatra şi capătă crepături. Coloarea
(Urmare).
argilei curate este albă, o găsim însă de regulă roşieticâ
din causa ruginei de fer şi alte minerale ce se găsesc în ea.
Dolomitul. El conţine , pe lângă o parte de pietri cal­
2. Nâşipul nu este altceva, decât sfărîmăturile mat
care şi alte minerale. Structura este deasă şi uniformă, în­
mari sau mai mici de diferite minerale şi mai cu seamă
cât s’ar crede că este un mineral simplu. Culoarea este de
de quarţ. El este aspru la pipăit şi apa se scurge iute
regulă gălbue şi deşi samănă foarte mult cu petrile cal­
prin el, deasemenea aerul şi căldura străbat uşor," de aceea
care, se deosebeşte de acestea, că udându-1 cu acide e-
se uscă iute.
ieverescează foarte slab. Dolomitul în legătură cu petrile
3.. Humusul constă din plante şi animale trecute în
calcare formează la noi în ţară munţi întregi şi îl cunoaş­
putreziciune; el este foarte moale, pufos ca buretele şi are
tem pe stâncile crepate aproape regulat. Pământurile for­
o coloare neagră sau cafenie. Humusul are o mare însem­
mate din acest mineral sunt de regulă fertile pentru cul­
nătate în pământ, fiindcă el dă cele mai multe materii
turile noastre, înse fiind de o coloare deschisă, sunt ferbinţi.
nutritoare plantei şi de aceea cu cât un pământ conţine
Bas altul. Este un mineral de o coloare cenuşie-în-
mai mult humus, cu atât va fi şi mai roditor; pământu­
chisă şi chiar neagră.
rile ce conţin mulţ humus, sunt negre.
Structura este foarte deasă; îl cunoaştem uşor după
După proporţiunea în care se află în pământ nesip,
greutatea lui şi după nişte cristale verzi-gălbui până la
lut, humus şi alte elemente, deosebim următoarele soiuri
mărimea unei alune ce găsim în el. (Acest mineral se nu­
de pământuri mai principale:
meşte olivin). Basaltul este puţin răspândit pe la noi şi
1. Pămentul nisipos constă în cea mai mare parte
dă un pământ foarte fertil şî argilos.
din năsip; el este aspru la pipăit şi fiind rar, apa străbate
Marna (marga) este un amestec de calcar, nesip şi cu înlesnire prin el, deci se şi uscă cutând, cu atât mai
argilă. mult, că şi aerul şi căldura pot întră în el cu înlesnire.
Singuraticele părticele ale acestor elemente sunt înse Pământurile nâsipoase se pot lucra uşor, nu se fac bul­
aşa de mărunte, încât nu se pot deosebi una de alta. gări, nici nu se lipesc de uneltele cu care lucrăm. Deoa-
Coloarea şi duritatea (vîrtoşia) variază după-cum ne- re-ce acest pământ se uscă iute primăvara, se poate lucra
şipul, argila sau calcarul se află în cantităţi mai mari sau mai de timpuriu ; el absoarbe repede căldura, o perde înse
mai mici, tot aşa curând, din acest motiv plantele cultivate pe acest
Productul descompunerii încă variază după propor- fel de pământuri sufer adeseori de geruri.
ţiunea părţilor care o compun. Un pământ nesipos prieşte la multe plante, dacă con­
Afară de .acestea mai sunt un mare număr de mine­ ţine mult humus şi o porţiune potrivită de argilă şi dacă
rale, care au dat naştere la diferite pământuri, ele însă au nu este expus prea tare la soare. In cas că acest pământ
importanţă secundară pentru noi. este compus aproape numai din nâsip curat şi se zacă
în faţa soarelui, atunci în timp de secetă şi căldură mare
se uscă sau chiar se înferbântâ atât de tare, încât plantele
Composiţia şi clasificarea din el pier.
pamîriturilor. Dacă între firele de nesip se află şi petriş mai mare*

pământul se numeşte petros; ear dacă nâsipul este atât
Am văzut de mai nainte, că pământul agricol constă de fin, încât îl poate transporta vântul dela un loc la al­
din o amestecătură de stânci stărîmate (nSsip), sfărîmituri tul, atunci pământurile iau 'numirea de terenuri dune sau
de stânci descompuse (argilă) şi părţi de plante şi ani­ nisipuri sburătoare.
male trecute în putreziciune, numite humus sau tericiu. Pentru a le lega, se fac în astfel de terenuri planta-
Părţile principale din care se compune un pământ a- ţiuni de salcâmi, otetari şi pini.
gricol sunt prin urmare: argila, nSşipul şi humusul. Dela 2. Pămentul lutos sau argilos constă în cea mai mare
proporţiunea în care aceste trei elemente întră în compo­ parte din argilă. Aceste pământuri cu cât conţin mai multă
siţia diferitelor pământuri, depinde în cea mai mare parte argilă, cu atât sunt mai cleioase şi mai îndesate. Apa o
proprietăţile (însuşirile) lor; trebue deci să le cunoaştem primeşte greu în sine şi o reţine mult timp, prin urmare
foarte bine din toate punctele de vedere. se uscă cu greu. Aerul şi căldura străbate cu greu în el,
1. Argila este productul descomposiţiunii diferitelor deci este rece; cu instrumentele se lucră cu greu şi dacă
minerale, cu deosebire a ortosei. Ea constă din părticele e ud, se lipeşte de ele; uscându-se se întăreşte şi capetă
aşa de mărunte, încât cu ochiul liber nu le putem deosebi crepături. Un pământ argilos este cu atât mai bun, cu cât
şi are proprietatea de a primi în sine şi a ţinea o mare conţine mai mult nesip şi humus şi cu cât va zăcea în
cantitate de apă, formând o massă plastică (i-se poate da locuri mai ridicate şi mai in faţa soarelui. Pentru a-1 face
ori-ce formă). Din această causă pământurile care conţin mai ţerînos, trebue arat adânc de cu toamnă şi lăsat ne-
multă argilă sunt de regulă umede. Când se ară, brasdele grăpat peste iarnă; gerul sfarmă şi îmbunătăţeşte pământul.
se lipesc de corinana plugului şi opun resistenţă în lucra­
rea lor. Tot din acest motiv primăvara se svântă mai târ­ (Va urma).